Luni, 25 ianuarie, Partidul National Liberal a oferit o conferinta de presa cu tema “Cetatenia: promisiuni si realizari”. Aici aveti linkurile pentru a viziona conferinta video: http://forum.lpvd.org/?p=188 sau http://www.privesc.eu/?p=2003
In debutul conferintei, Vitalia Pavlicenco, presedintele PNL, a spus:
“Astazi vrem sa abordam problema cetateniei romane, in planul “promisiuni si realizari”. La conferinta de presa 
participa Anatol Revenco, vicepresedinte al PNL, Gheorghe Vita, presedintele 
Uniunii Romanilor din Basarabia, Bucovina de Nord si Tinutul Herta, cu care colaboram in problemele de aparare a intereselor romanilor, si Vitalia Pavlicenco, presedintele PNL.
Cunoastem ca tema ramine in atentia romanilor din R.Moldova, ea este larg folosita – ca sa nu spunem „exploatata” – in campaniile electorale romanesti, desfasurate si pe teritoriul R.Moldova, ca s-au facut tot felul de promisiuni, ca, desi a fost modificata recent Legea Cetateniei, lucrurile, in esenta, nu s-au schimbat.
In pofida atmosferei antiromanesti de sub regimul comunist din ultimii zece ani, cetatenii R.Moldova nu au incetat sa isi redobindeasca cetatenia romana, cunoscind, ce-i drept, un calvar nemaipomenit. A facut diferite promisiuni si Traian Basescu, cel care a facut mai multe vizite in R.Moldova, inclusiv in anii guvernarii comuniste, dar, in pofida declaratiilor, ritmul acordarii acesteia ramine scazut.
S-au facut diferite vehiculari, inclusiv legate de o impotrivire din partea UE – unde Romania ar trebui sa faca cel mai mare lobby pentru romanii din R.Moldova – procesului de redobindire, de catre basarabeni, a cetateniei romane, dar se stie ca nu e adevarat. A fost folosit si argumentul eventualei depopulari a R.Moldova in cazul acordarii masive a cetateniei, pina la urma, problema este una dureroasa si e greu de explicat atit atitudinea decidentilor, cit si a functionarilor romani.
PNL a fost rugat si de membrii nostri, si de alti cetateni sa abordam aceasta problema, am recurs la legislatori, la juristi, la avocati, la societatea civila. Consideram ca astazi este o situatie favorabila, dupa caderea comunistilor, ca oamenii sa isi dobindeasca liber cetatenia, fara frica de a fi dati afara de la serviciu. Insa uzarea de acest drept fundamental este inca ingreuiata de cauze care ar trebui mediatizate, incercind sa ne dam seama daca ele au un dedesubt premeditat sau nu.
Doua oportunitati au fost la baza selectarii temei noastre – intrarea in vigoare a amendamentelor la Legea Cetateniei, care parca au intrat si parca nu au intrat, si vizita lui Traian Basescu la Chisinau. Precizam ca noi, cei care avem cetatenie romana, sint sigura – si cei ce nu o au, ca si cei ce inca nu o au – iubim nespus Romania, dar detestam, cu multa amaraciune, fariseismul si birocratia decidentilor si functionarilor romani. Intr-un articol plasat pe blogul meu http://www.pavlicenco.md/2010/01/22/cazierul-juridic-si-%E2%80%9Cprogramarea%E2%80%9D-%E2%80%93-oglinda-a-%E2%80%9Cdragostei-netarmurite%E2%80%9D-a-lui-basescu-fata-de-masa-basarabeana-de-votanti/am abordat doua aspecte nelegale, care impiedica redobindirea cetateniei – cazierul juridic si “programarea”.
Si, ca sa nu spunem neadevaruri, comparati interpelarile si raspunsurile dupa doua linkuri – Viorel Badea – http://www.senat.ro/FisaSenator.aspx?ParlamentarID=4a4842b8-4851-4eaf-a588-ca09be0137b6 (senatorul Viorel Badea isi deschide in februarie la Chisinau un birou) si Tudor Pantiru, parlamentar basarabean – http://www.cdep.ro/pls/parlam/structura.mp?idm=224&cam=2&leg=2008.
Nu comentam – intrati, vedeti cine ii apara pe basarabenii, ale caror voturi sint cersite/manipulate in alegeri. Dl Vita se va referi intr-o cheie mai ampla la problema respectiva si va veni si cu o solutie.
Noi vrem sa ii dezavuam pe vinzatorii politico-electorali de cetatenie romana, pe senatorii romani alesi aici, care nu ii ajuta pe basarabeni in calvarul redobindirii cetateniei, pe cei ce golesc legea de continut.”
In continuare, dl Gheorghe Vita a facut cunoscuta o Pozitie, al carei text integral este postat in continuare. De asemenea, dupa expunerea pozitiei, dar si pe site – http://pnl.md/index.php?option=com_content&task=view&id=452&Itemid=48 este plasat textul unui Apel catre romanii din Basarabia, care sint indemnati sa expedieze cite o scrisoare Presedintiei Romane, pentru a aduce Legea Cetateniei in albia strictei implementari.”
Serviciul de Presa al PNL
„Cetatenia romana – un calvar pentru romanii din Basarabia
In momentul destramarii Uniunii Sovietice, Parlamentul Romaniei trebuia sa ii repuna imediat, in drepturile lor cetatenesti, pe romanii din Basarabia, Bucovina de Nord si din Tinutul Herta, printr-o urmatoarea hotarire:
„Cetatenii romani, din teritoriile ocupate de statul Uniunea Sovietica prin consecintele Pactului Ribbentrop–Molotov – stat care nu mai exista – se repun in drepturile lor cetatenesti.”
Avem in vedere ca Parlamentul Romaniei trebuia sa adopte un asemenea document, prin care romanii din teritoriile romanesti trebuiau repusi in drepturile lor cetatenesti imediat dupa reuniunea dintre Boris Eltin, Leonid Kravciuk si Stanislav Suskevici la Bielovejskaia Puscia.
Aceasta hotarire, daca avea sa fie adoptata, elimina calvarul de redobindire a cetateniei romane de catre basarabeni, bucovineni si herteni. La 1 martie 1991, Parlamentul Romaniei adopta Legea nr.21 cu privire la cetatenia romana. Un grup de cetateni influenti, de origine neromana, care detineau posturi-cheie in organele de conducere ale Romaniei, cereau – sub influenta unor comunitati etnice din Romania si cu sprijin din afara – sa fie introdusa in Lege dubla cetatenie, iar persoanele, care isi pierduse cetatenia romana in conditii neimputabile lor (contrar vointei lor), sa si-o poata redobindi la cerere. Cetatenii romani, care au plecat, in anii 1970-1989, din Romania in Israel, SUA , in alte tari, fusesera fortati sa depuna cerere de renuntare la cetatenia romana, pentru ca, in caz contrar, nu puteau obtine permisul de plecare. La 1 martie 1991, Parlamentul Romaniei a adoptat prezenta Lege, al carui art.10 stipula: „Fostii cetateni romani, care au pierdut cetatenia romana in conditii neimputabile lor, o pot redobindi la cerere.”
Si iata, sub incidenta acestui blestemat art.10 – mai tirziu art.10-1, din Legea Speciala, au cazut si romanii din Basarabia, cu toate ca ei nu si-au pierdut niciodata cetatenia romana, nu au renuntat si nu au fost privati de ea sub nici o alta forma.
Legea nr.793 privind reglementarea cetateniei locuitorilor din Basarabia si Bucovina de Nord, din 4 septembrie 1941, si Regulamentul nr.15 privind constatarea cetateniei romane a locuitorilor din Basarabia si Bucovina de Nord, in art.1, din Lege, si in art.2, alineat 1, din Regulament, spune: „Au fost si sunt romani toti locuitorii din teritoriile dezrobite, Bucovina de Nord si Basarabia, care, potrivit Legilor in vigoare la data de 28 iunie 1940 se bucurau de nationalitatea romana. Alineatul 2. Copiii nascuti la 28 iunie 1940 sau dupa aceasta data pe teritoriile Basarabiei si Bucovinei de Nord, daca tatal sau, in cazul copilului nelegitim, mama au fost si sunt cetateni romani, potrivit prevederilor art.2, alineatul 1.” (Legea nr.793 si Regulamentul nr.15 nu sunt abrogate pina in prezent).
Nici conducatorii Romaniei comuniste Petru Groza, Gheorghe Gheorghiu-Dej sau Nicolae Ceausescu nu au avut curajul sa abroge aceste acte legislative: Cu toate ca fiecare dintre ei a adoptat cite o Lege cu privire la cetatenie, Legea nr.793 si Regulamentul nr.15 nu au fost atinse. Exact in baza acestor Legi noi, ca romani, trebuie sa fim repusi in drepturile noastre cetatenesti. Mai mult – conform art.5, alineat 2 din Constitutia Romaniei: „Cetatenia dobindita prin nastere nu poate fi retrasa”. Parintii si bunicii nostri, care s-au nascut pina la 28 iunie 1940, sint cetateni romani, pentru ca si-au dobindit cetatenia prin nastere. Conform art.5, alineat 2, litera „b” din Legea nr.21/1991: „Copiii nascuti pe teritoriul Romaniei, din parinti cetateni romani, sunt cetateni romani. Sunt, de asemenea, cetateni romani cei care: b) s-au nascut in strainatate si ambii parinti sau numai unul dintre ei are cetatenia romana.”
In anul 1996, Parlamentul Romaniei adopta Legea nr.119 cu privire la actele de stare civila, care, in art.43, alineat 4, spune: „Cetatenii romani care locuiesc pe teritoriile care au apartinut Romaniei, iar acum se gasesc pe teritoriile altor state, isi pot transcrie actele de stare civila prezentind certificatele (duplicatele) din Arhivele Nationale.”
Din aceste Legi rezulta ca noi, cetatenii romani din Basarabia, Bucovina de Nord si din Tinutul Herta, la fel ca si descendentii nostri pina la gradul III, ar trebui sa ne prezentam la orice Directie de Stare Civila din Romania, cu duplicatele certificatelor de nastere si casatorie (dupa caz), eliberate de autoritatile Republicii Moldova, pentru a fi transcrise in Registrele de Stare Civila Romane. Asa trebuia sa se intimple daca aceasta ar fi dorit-o Ion Iliescu, Emil Constantinescu si Traian Basescu. Cu parere de rau, autoritatile romane ne-au egalat in drepturi cu cetatenii romani care au parasit de buna voie Romania, care au renuntat de buna voie la cetatenia romana, emigrind in SUA, Israel, Australia, pentru o viata mai buna. In pofida faptului ca nu exista nici un act normativ, prin care sa fi renuntat sau prin care sa fi fost lipsiti de aceasta cetatenie, romanii din Basarabia am cazut sub incidenta aceleiasi Legi nr.21/1991.
Nimeni nu a ridicat aceasta intrebare in Parlamentul sau in Senatul Romaniei. Toti au tacut, inclusiv „marii patrioti”, au tacut si senatorii, si deputatii Partidului „Romania Mare”, iar guvernantii au facut ce au dorit in aceasta privinta. De aici a inceput marele calvar de redobindire a cetateniei romane de catre basarabeni si bucovineni. S-au format cozi interminabile la renumita adresa Nicolae Iorga nr.39 din Bucuresti, unde romanii din Basarabia stateau zile intregi pentru a depune cererea si actele necesare redobindirii cetateniei romane. Aici, la Nicolae Iorga nr.39, puteai vedea de toate, in special umilinta si coruptie. In luna martie 2002, Guvernul Adrian Nastase a emis o Ordonanta de urgenta, prin care a fost stopata pe 6 luni primirea cererilor si acordarea cetateniei romane basarabenilor, drept motiv servind transmiterea competentei acordarii cetateniei de la Ministerul de Interne la Ministerul Justitiei. Din acest moment, practic, a fost paralizat procesul de acordare a cetateniei romane locuitorilor din Basarabia si Bucovina de Nord.
In timp ce, din 1996 si pina 2001, sub Presedintia lui Emil Constantinescu, au fost acordate 115.000 de cetatenii basarabenilor si bucovinenilor, in anii 2001-2004, Guvernul Nastase a acordat cel mult 240 de cetatenii, dintre cele 27 de mii de cereri inregistrate la Directia Cetatenie de pe linga Ministerul Justitiei. In anul 2005-2006 au fost acordate circa 800 de cetatenii. Nu se mai solutionau dosarele depuse din luna august 2002. Ca sa se deblocheze acest calvar, in aprilie 2006, romani din Basarabia au inceput sa depuna cereri in instanta de judecata in contradictoriu cu Ministerul Justitiei, prin care solicitau obligarea piritului sa solutioneze si sa avizeze cererea privind redobindirea cetateniei romane intr-un termen rezonabil, scurt, in temeiul art.10 din Conventia Europeana privind cetatenia, ratificata de Parlamentul Romaniei prin Legea nr.396/2002.
In septembrie 2006, Curtea de Apel Bucuresti obliga, pentru prima oara, piritul – Ministerul Justitiei -, sa solutioneze si sa avizeze cererea reclamantului intr-un termen rezonabil, in maximum 30 de zile dupa ce hotarirea devine irevocabila. S-au creat o precedent, o practica judiciara si cererile au inceput sa fie depuse la Curtea de Apel cu zecile, sutele, iar, spre sfirsitul anului 2008, – cu miile. Toate cele 18 complete de judecata ale Sectiei a VIII-a Contencios Administrativ si Fiscal a Curtii de Apel Bucuresti, solutionau zilnic de la 10 pina la 20 de cereri depuse de basarabeni versus Ministerul Justitiei. 90 la suta din cererile solutionate de Instanta erau si mai sint admise, iar piritul – obligat sa solutioneze si sa avizeze cererea reclamantului intr-un termen de maximum 30 de zile, sa plateasca reclamantului cheltuielile de judecata si pagube morale in valoare de pana la 2000 de lei romanesti. In prezent, sint depuse la Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VIII-a Contencios Administrativ si Fiscal, peste 1500 asemenea cereri.
Exact aceasta stare de lucruri a determinat autoritatile romane sa acorde cetatenie, in anii 2008-2009, unui numar de circa 14.500 de persoane, raportat la cele 69.000 de dosare, inregistrate la Secretariatul tehnic al Ministerului Justitiei. Din cele 69.000 de cereri nu au fost solutionate 9000 de cereri depuse in septembrie-noiembrie 2002, solicitantii asteptind mai bine de 7 ani o hotarire. Celelalte 60.000 de cereri nesolutionate au fost depuse in perioada 2003-2009.
Aceasta este in prezent situatia privind redobindirea cetateniei romane de catre basarabeni si bucovineni. Basarabenii au avut multe promisiuni din partea conducerii Romaniei, mai ales, din partea domnului Presedinte Traian Basescu si a celor care s-au pretins drept emisari ai sai, ca se va rezolva problema. Insa au ramas numai promisiuni. Si iata de ce:
Daca ar avea conducerea Romaniei vointa politica si obligatie istorico-morala sa reacorde cetatenia romanilor nostri intr-un termen rezonabil scurt, asa cum prevede Conventia Europeana privind Cetatenia, Traian Basescu o facea impreuna cu Guvernul Boc I. Nimeni nu le incurca, iar problema cetateniei este problema fiecarui stat. Art.10 din Conventia Europeana privind Cetatenia, ratificata de Parlamentul Romaniei prin Legea nr.396/2002, stipuleaza: „Orice stat-parte trebuie sa solutioneze cererile depuse de cetateni cu privire la dobandirea, redobandirea si renuntarea la cetatenie intr-un termen rezonabil, scurt”. Asa prevede Legea europeana si nimeni nu are dreptul, conform acestei Legi, sa-i dea indicatii Romaniei cui sa acorde si cui sa nu acorde cetatenie romana. Asa-zisele restrictii impuse de Comunitatea Europeana in aceasta problema fata de Romania sint o minciuna. Nimeni nu are dreptul, conform acestei Conventii, sa-i indice unui stat-parte cum si cui sa acorde cetatenia sa.
Conducerea de la Bucuresti respecta Legea nr.21/1991 si Conventia Europeana privind cetatenia numai fata de cetatenii arabi si fostii cetateni romani care locuiesc in Israel si SUA. Aceste persoane dobindesc si redobindesc cetatenia romana intr-un termen rezonabil scurt, in maximum 6 luni din momentul depunerii cererii la Directia Cetatenie de pe linga Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, pe cind cererile romanilor din Basarabia si Bucovina de Nord nu se solutioneaza nici in decurs de 7 ani. Si asta in conditiile cind Curtea de Apel Bucuresti este ticsita cu cereri ale cetatenilor basarabeni de chemare in judecata a Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti.
Depunerea cererii cu privire la redobindirea cetateniei romane
Conform art.10-1 si art.12 din Legea nr.21/1991 fostii cetateni romani si descendentii lor pina la gradul III, care si-au pierdut cetatenia romana in conditii neimputabile lor, o pot redobindi la cerere. Legea nr.21/1991 ne-a oferit un drept de a depune cerere pentru redobindirea cetateniei romane, insa nu ne putem folosi de acest drept, fiindca, din martie 2003 si pina in prezent, autoritatile de la Bucuresti au nascocit zisa programare, fara a indica un termen. Aceasta programare contravine total Legii Speciale. Pentru tergiversarea in continuare a procedurii de redobindire a cetateniei romane de catre basarabeni si bucovineni, Guvernul de la Bucuresti, la inceputul anului 2003, le-a interzis basarabenilor -printr-o Ordonanta de urgenta a Guvernului Nastase – sa mai depuna cerere privind redobindirea cetateniei romane la Directia Cetatenie si la Primariile judetelor limitrofe Republicii Moldova, aceasta functie fiind transmisa Sectiei Consulare a Ambasadei Romaniei la Chisinau. Exact aici se si plamadeste aceasta programare ilegala – ca fiecare cetatean al Republicii Moldova (fost cetatean roman) trebuie, mai intii, sa depuna o cerere de programare, prin intermediul Postei Moldovei, printr-o scrisoare cu raspuns platit. In asa fel, din anul 2003 si pina in 2009, au fost depuse peste 500.000 de asemenea cereri. Din 2003 pina in 2009, din cele 500 000 de persoane cu cereri depuse, au fost invitati 14.000 de cetateni moldoveni sa depuna actele necesare redobindirii cetateniei romane. Daca lucrurile vor merge asa, aceste 500.000 de persoane vor obtine o programare pe parcursul a 80 de ani. Intelegind acest lucru, basarabenii au inceput sa actioneze in judecata Ministerul de Externe si sa-l oblige ca – prin intermediul Ambasadei Romaniei la Chisinau – Sectia Consulara sa primeasca cererea si actele necesare pentru redobindirea cetateniei romane, fiindca Legea ne ofera dreptul de a depune actele, insa Guvernul Romaniei nu creeaza conditiile necesare pentru aceasta.
Pina in prezent, la Curtea de Apel Bucuresti sint depuse peste 1000 de cereri, prin care reclamantii cer obligarea Ministerului de Externe ca, prin intermediul Ambasadei Romaniei la Chisinau, sa le primeasca cererea si actele necesare redobindirii cetateniei romane. In 99% din cazuri, Curtea de Apel Bucuresti accepta cererea reclamantilor si obliga piritul sa primeasca cererea reclamantului imediat dupa ce hotarirea devine irevocabila. Dar iata ca Ministerul de Externe nu se opreste aici – fiecare hotarare este atacata cu recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie a Romaniei. Inalta Curte de Casatie si Justitie, in 99% din cazuri, respinge recursul Ministerului de Externe ca nefondat. Hotarirea Inaltei Curti este definitiva si irevocabila. Toata aceasta procedura dureaza 12-15 luni.
Daca cei de la conducerea Romaniei doresc sa ne repuna in drepturile cetatenesti, precum vorbesc public – avem in vedere ultimele declaratii ale lui Traian Basescu – de ce Ministerul Afacerilor Externe ataca hotararile Curtii de Apel Bucuresti, favorabile basarabenilor, la Inalta Curte de Casatie si Justitie? Ne convingem, o data in plus, ca declaratiile conducerii Romaniei in problema cetateniei romane pentru basarabeni si bucovineni nu sint decit promisiuni electorale. Asta este adevarata fata a politicienilor romani, inclusiv a Presedintelui Traian Basescu – atit de votat in R.Moldova.
Constatarea calitatii de cetatean roman – cetatenie dobindita prin nastere, fiind nascut din parinti cetateni romani.
Niciodata nu am fost de acord si nu vom fi de acord cu redobindirea cetateniei romane a locuitorilor din Basarabia si Bucovina de Nord, fiindca noi nu ne-am pierdut-o niciodata, noi nu am renuntat la ea sub nicio forma.
In luna martie 2007, la Judecatoria sectorului 1 a Mun.Bucuresti, a fost depusa o cerere in procedura necontencioasa, prin care s-a cerut instantei sa-i constate cetatenia romana Elenei Moraru, cetatenie dobindita prin nastere, fiind nascuta din parinti cetateni romani. In cererea de chemare in judecata s-a aratat, ca petenta este nascuta in comuna Gura Bicului, raionul Anenii Noi, Republica Moldova, iar tatal petentei s-a nascut la 28 octombrie 1938 in comuna Gura Bicului, judetul Tighina, Romania. In asemenea mod petenta si-a dobindit cetatenia romana prin nastere, fiind nascuta din parinti cetateni romani, anexind cererii actele si inscrisurile ce serveau ca proba, raportate la Legislatia Romana. In noiembrie 2007, Judecatoria sectorului 1 a Mun.Bucuresti, completul 3 de judecata, prin sentinta civila nr.1156 hotaraste: „Admite cererea formulata de reclamanta Elena Moraru si constata ca petenta este cetatean roman”. Aceasta a fost prima mare victorie a romanilor din Basarabia si Bucovina de Nord, prin care o instanta de judecata constata ca locuitorii acestor teritorii sint romani, fiind, de fapt, o rusine sa ajungi sa demonstrezi acest lucru prin hotarire de judecata!
In octombrie 2008, la Judecatoria sectorului 1 din mun.Bucuresti, au fost depuse 30 de cereri, prin care petentii cereau Instantei constatarea calitatii lor de cetatean roman, cetatenie dobindita prin nastere. In luna decembrie 2008, au mai fost depuse 60 asemenea cereri. La 4 decembrie 2008, sapte complete de judecata de la Judecatoria sectorului 1, au examinat primele 30 de cereri, dintre care 20 au fost acceptate si 10 – respinse. Pe parcursul lunii ianuarie si februarie au fost depuse peste 100 de cereri, prin care romanii din Basarabia cereau sa li se constate cetatenia romana. Cu parere de rau, cele 16 complete de judecata de la Judecatoria sectorului 1 Bucuresti au inceput mai departe – sub diferite motive nefondate – sa respinga cererile depuse. Iata atunci s-a vazut cum, intr-o tara membra a Uniunii Europene, politicul face presiuni asupra justitiei.
Din surse demne de incredere, a devenit cunoscut ca presedintele Judecatoriei sectorului 1 Bucuresti, doamnei Nicoleta Cristus i s-a indicat sa respinga aceste cereri sub orice motiv. Indicatiile veneau direct de la Cotroceni. In acest fel, judecatorii care au acceptat cele 20 de cereri si au constatat ca petentii sunt cetateni romani, au inceput, sub presiune, sa respinga cererile depuse ulterior, care aveau acelasi obiect ca si cererile acceptate. Sub presiunea superiorilor, a politicului, judecatorii, in procesul de luare a hotaririlor, se contraziceau pe sine, uitind de Legea cu privire la Statutul Magistratului, potrivit careia Judecatorul este independent si se supune numai Legii. Cum poate admite un judecator zece cereri, constatind ca petentii sint cetateni romani, ulterior respingind alte 10 cereri cu privire la constatarea cetateniei romane?
Mai mult – cele 20 de hotariri, ramase definitive si irevocabile, au inceput sa fie atacate in Instanta cu contestatii in anulare de catre Parchetul de pe linga Judecatoria sectorului 1 a Mun.Bucuresti – cu toate ca Parchetul nu avea nici un interes fata de aceste dosare. Depunind contestatie in anulare, Parchetul a incalcat grav procedura si Instanta a respins contestatiile ca nefondate. Astfel, petentii au fost hartuiti si fortati sa bata drumurile timp de un an. In prezent, sint pe rol la Judecatoria sectorului 1 Bucuresti peste 400 de dosare in constatare. E greu de imaginat, in aceste conditii, ca vreunul va fi admis. Exista toate temeiurile sa presupunem ca factori influenti de la Palatul Cotroceni, care o fi activind chiar in detrimentul Presedintelui Traian Basescu, se pot implica, in continuare, pentru ca cererile sa fie respinse. Cunoaste, oare, acest lucru Presedintele Romaniei? Daca Traian Basescu este sincer si doreste, intr-adevar, ca basarabenii sa fie repusi in drepturile cetatenesti, el trebuie sa elimine presiunile asupra justitiei in aceasta privinta si sa-si declare deschis atitudinea fata de calvarul basarabenilor in redobindirea cetateniei romane.
Ce a schimbat modificarea Legii Cetateniei ?
Legea cu privire la aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.36/2009 pentru modificarea si completarea Legii cetateniei romane nr.21/1991 a fost o momeala, pentru ca, practic, ea nu a schimbat nimic. Modificarea Legii a avut ca baza campania electorala privind alegerile prezidentiale din Romania. Nu intimplator, Legea a fost promulgata de catre Traian Basescu spre sfirsitul campaniei electorale. Cu modificarea sau fara modificarea Legii, situatia nu s-a schimbat in bine. Ministerul Justitiei–Directia Cetatenie ne acorda cetatenie cite putin, maxim 800 pe luna din 69 000 de cereri inregistrate la Secretariatul tehnic al Directiei Cetateniei si din totalul de peste 500 000 de cereri de programare, stocate in garajurile Ambasadei Romaniei din Chisinau, pe jumatate deja fiind roase de sobolani si udate de ploaia care se scurge prin gaurile acoperisului…
Basarabia este romana numai in perioada campaniilor electorale.
Gheorghe Vita, presedintele Uniunii Romanilor din Basarabia, Bucovina de Nord si Tinutul Herta
APEL CATRE ROMANII DIN BASARABIA CARE AU EXPEDIAT SI CARE NU AU EXPEDIAT, PRIN INTERMEDIUL „POSTEI MOLDOVEI”, INTRE ANII 2006-2009, SECTIEI CONSULARE A AMBASADEI ROMANIEI LA CHISINAU, CERERE DE PROGRAMARE PENTRU DEPUNEREA ACTELOR DE REDOBINDIRE A CETATENIEI ROMANE
Stimati concetateni,
Legea nr.21/1991 cu privire la cetatenia romana (art.10-1si art.12) ne-a oferit dreptul de a depune cerere si actele necesare pentru redobindirea cetateniei romane. Pina in prezent, insa, noi, romanii din Basarabia, nu putem beneficia de acest drept, fiindca Guvernul Romaniei, prin Ministerul Afacerilor Externe, nu-si organizeaza activitatea astfel, incit sa creeze conditiile adecvate depunerii libere a cererilor de redobindire a cetateniei romane. Nici modificarea / completarea Legii cetateniei romane din 11 noiembrie 2009 nu ofera posibilitatea depunerii libere a cererii de redobindire a cetateniei. Oficiile ce vor fi deschise de catre Agentia pentru Cetatenie pe linga Prefecturile judetelor limitrofe R.Moldova vor primi doar cererile de redobindire a cetatenie romane din partea fostilor cetateni romani si a descendentilor lor pina la gradul III, care au resedinta legala in Romania, deoarece nu a fost modificat art.12 din Legea Speciala. Cu alte cuvinte, calvarul programarii va continua. Pentru a debloca acest calvar, va indemnam sa adresati fiecare o scrisoare Presedintelui Romaniei, Traian Basescu, avind urmatorul continut:
MODEL
„PRESEDENTIEI ROMANIEI
PRESEDINTELUI ROMANIEI, TRAIAN BASESCU
Subsemnatul, _____, domiciliat in Republica Moldova, raionul _____, satul _____, m-am prezentat, pe data de _____2009/2010, la Sectia Consulara a Ambasadei Romaniei la Chisinau, pentru a depune cerere si actele necesare redobindirii cetateniei romane, in temeiul art.10-1 si art.12 din Legea nr.21/1991. Am primit refuz, pe motiv ca trebuie sa depun, mai intii, o cerere de programare prin intermediul Postei Moldovei, dupa care urmeaza sa primesc invitatia de a depune cererea de redobindire.
Domnule Presedinte, actiunile intreprinse de Sectia Consulara sint ilegale si contravin Legii Speciale. Nu poate exista o programare fara a se indica un termen concret si rezonabil. Legea Cetateniei mi-a oferit dreptul sa depun liber cerere pentru redobindirea cetateniei romane, insa nu pot beneficia de acest drept din cauza ca persoane oficiale incalca flagrant Legea. Consider ca nu s-a simplificat modul de redobindire a cetiteniei romane, conform modificarilor operate in Legea cetateniei din 11 noiembrie 2009, cit timp nu pot depune liber cerere de redobindire a cetateniei, ca fost cetatean roman care am pierdut cetatenia in conditii neimputabile mie. Va rog sa interveniti de urgenta ca si Guvernul Romaniei, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe si al Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, sa-si organizeze activitatea in aceasta privinta astfel incit sa pot depune liber cererea de redobindire a cetateniei romane.
Va multumesc.”
Daca fiecare dintre noi va adresa asemenea cereri Presedintelui Romaniei, zecile si sutele de mii de cereri vor conduce la anularea „programarii abuzive si ilegale”. Aceasta scrisoare trebuie perfectata individual, pusa intr-un plic avind un timbru de 5 lei si expediata pe adresa: Presedentia Romaniei, Palatul Cotroceni, Bd.Geniului nr.1-3, Mun.Bucuresti, sector 6, Romania.
Uniunea Romanilor din Basarabie, Bucovina de Nord si Tinutul Herta
Partidul National Liberal
Pt Fost coleg
Puteti spune cite minciuni vreti.
Au plecat la MAE transnistrenii cu Al.Gorgan. Nu vreau sa spun nimic despre ei, decit ca PNL s-a purtat mereu cu ei frumos, exceptind supararea Eleonorei Cercavschi pentru ca nu a fost plasata pe lista electorala mai sus.
In rest, se tot chinuie MAE sa ia oameni de la PNL, dar nu ii iese, pentru ca oamenii nostri au principii.
Stati pe pace, nu vede nimeni in MAE o forta reala. Dar aveti dreptul sa va imbatati cu apa rece.
Despre partidul cu care am mers alaturi in campania electorala spun acelasi lucru – ca si de morti – de bine sau deloc. Dimpotriva, am facut un principiu de a nu vorbi de MAE. Si chiar i-am sugerat asta prin SMS si lui Petrenco. pastrez textul in telefon.
Nu stiu, daca nu mergeam Can si cu mine pe lista MAE, cu cine defila MAE-ul. Si asta o stiti foarte bine. Si-apoi, vai de consilierii MAE care „au facut un deserviciu” MAE prin a ma plasa pe mine pe afise, nu trebuia, eu nu m-am rupt nicaieri, am mers alaturi crezind ca mergem cu oameni ca noi, simpli si cumsecade.
Si-acum, daca sintem cum sintem – va mai intreb – de ce nu ne lasati in pace? Lasati-ne, asa amariti, cum sintem.
In perioada 01.01.2009 – 31.12.2009, Comisia pentru Cetatenie a aprobat 25.257 cereri de acordare si redobandire a cetateniei romane, din care 21.999 cereri de redobandire a cetateniei romane formulate de „fostii cetateni romani care au dobandit cetatenia romana prin nastere sau prin adoptie si care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau aceasta cetatenie le-a fost ridicata fara voia lor, precum si descendentilor acestora pana la gradul III” (cetateni din Republica Moldova si Ucraina), 2.821 cereri de redobandire a cetateniei romane formulate de „persoane care au pierdut cetatenia romana, precum si descendentii acestora pana la gradul II” si 437 cereri formulate de „cetateni straini sau persoane fara cetatenie”.
In anul 2008 au fost aprobate 5.585 cereri de acordare si redobandire a cetateniei romane.
mmm… 🙁 si Constantin Tanase tot scrie despre (citez): „Se pare că preşedintele Băsescu nu va mai ţine, precum am fost informaţi anterior, un discurs în plenul Parlamentului de la Chişinău. Păcat.”
Sursa mea a fost alta insa se pare ca si asa va fi.
P.S. De ce ar trebui sa-l deranjeze pe d-ul Basescu comunistii, sau totusi undeva il mai are la inima pe d-ul Voronin din 2005, principalul sa fie prezent si seful PPCD d-ul Rosca 😉
FRATILOR, azi e MARE SARBATOARE, vine PRESEDINTELE BASESCU! Uraaaaaaaaa!
Sa cintam toti:
Hora Unirii
(1857)
(Versuri: Vasile Alecsandri
Muzica: Alexandru Flechtenmacher)
Hai să dăm mână cu mână
Cei cu inima română,
Să-nvârtim hora frăţiei
Pe pământul României!
Iarba rea din holde piară!
Piară duşmănia-n ţară!
Între noi să nu mai fie
Decât flori şi armonie!
Măi muntene, măi vecine
Vina să te prinzi cu mine
Şi la viaţă cu unire
Şi la moarte cu-nfrăţire!
Unde-i unul nu-i putere
La nevoi şi la durere
Unde-s doi puterea creşte
Şi duşmanul nu sporeşte!
Amândoi suntem de-o mamă
De-o faptură şi de-o samă,
Ca doi brazi într-o tulpină
Ca doi ochi într-o lumină.
Amândoi avem un nume,
Amândoi o soartă-n lume.
Eu ţi-s frate, tu mi-eşti frate,
În noi doi un suflet bate!
Vin’ la Milcov cu grăbire
Să-l secăm dintr-o sorbire,
Ca să treacă drumul mare
Peste-a noastre vechi hotare,
Şi să vadă sfântul soare
Într-o zi de sărbătoare
Hora noastră cea frăţească
Pe câmpia românească!
Traiasca ROMANIA MARE
Traiasca PRESEDINTELE Basescu!
Traiasca EROII nostri care au luptat neinfricati contra comunismului si cotropitorilor straini!
Stimata doamna ex-deputat, sunteti demna de mila.
Pt Fost coleg
Ma bucur ca mai sinteti capabil de sentimentul compasiunii.
Iata o stire curioasa
Preşedintele PPCD, Iurie Roşca, a salutat decizia partidului lui Filat „de a se uni” cu familia creştin-democraţilor.
În cadrul Congresului Partidului Popular European, care a avut loc la 9 decembrie la Bonn, Iurie Roşca, a numit partidul condus de Vladimir Filat este cel mai puternic dintre cele patru formaţiuni unificate în cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană. „Aş dori să spun că sunt bucuros să-l văd, în calitate de oaspete special, pe prim-ministrul nostru, dl Vladimir Filat, şi ministrul nostru de externe, dl Iurie Leanca, care reprezintă cel mai puternic partid politic din alianţa curentă de guvernământ. Decizia lor de a se uni cu familia noastră politică va face ca vocea ţării noastre să fie mai puternică pe scena internaţională”, a declarat la Congresul PPE liderul PPCD, Iurie Roşca.
Mai târziu, vicepreşedintele PPCD, Vlad Cubreacov, a salutat într-un interviu pentru agenţia OMEGA aderarea partidului lui Filat la Partidului Popular European, menţionând că aprofundarea colaborării liberal-democraţilor moldoveni cu PPE va avea impact asupra relaţiilor PLDM şi PPCD. “Noi credem că price influenţă pozitivă este întotdeauna binevenită“, a accentuat Cubreacov, adăugând că schimbarea politicii PPCD şi PLDM “depinde de toţi actorii, inclusiv şi cei din PPE, inclusiv şi a celor din partidul lui Filat şi în dependenţă de situaţia generală din ţară“.
PPCD este membru al Partidului Popular European, din 3 martie 2005.
Din ceea ce-aţi scris dumneavoastră reiese că cetăţenii din RM au dreptul la cetăţenie română iar mulţi dintre ei reuşesc să şi-o obţină. Că e destul de birocratic procesul faţă de cum ar trebui să fie, asta e. Dar e mult mai simplu decât atunci când un cetăţean al oricărei alte ţări vrea să devină cetăţean român.
Realitatea geopolitică actuală ne prezintă două state româneşti România şi Republica Moldova, divizate din Regatul României. Moral, fiecare român, din oricare dintre cele două state, ar trebui considerat cetăţean al ambelor ţări.
Întrebarea mea este următoarea: dacă cetăţenii moldoveni au dreptul juridic de a (re)debândi cetăţenia română prin proceduri mult mai simple faţă de cetăţenii oricărui alt stat din lume (pe baza faptului că respectiva persoană a fost cetăţean român până la 1940), cetăţenii români au dreptul la aceleaşi condiţii pentru obţinerea cetăţeniei moldoveneşti (pe baza faptului că persoana în cauză sau unul dintră părinţi/bunici era cetăţean al statului român înainte de 1940)? Eu nu cred.
Am căutat pe internet condiţiile pentru dobândirea cetăţeniei moldoveneşti şi n-am găsit nimic (nici pe site-ul Ministerului Justiţiei din Republica Moldova). Puteţi să-mi spuneţi ce condiţii trebuie să îndeplinesc eu, ca cetăţean născut în România, cu bunici născuţi în Perioada Interbelică, pentru a dobândi cetăţenia celuilalt stat românesc, Republica Moldova? Nu am niciun bunic născut în Basarabia în perioada 1918-1940 deşi sunt moldoveni (din zona Tecuci-jud. Galaţi, respectiv Panciu-jud. Vrancea).
Revin cu o precizare ca să elimin orige ambiguitate. Când am spus că bunicii mei sunt moldoveni (din Tecuci şi Panciu), implicit şi părinţii mei şi eu (eu fiind născut în Focşani), m-am referit la „moldovean” ca persoană născută pe teritoriul Moldovei (dintre Carpaţi şi Nistru) ca regiune istorică a României (şi care vorbeşte în grai moldovenesc).
Mă văd nevoit să mai fac o precizare. Referitor la cetăţenii români care au (sau nu) dreptul la aceleaşi condiţii pentru obţinerea cetăţeniei moldoveneşti (pe baza faptului că persoana în cauză sau unul dintră părinţi/bunici era cetăţean al statului român înainte de 1940), cel puţin cetăţenii moldoveni din dreapta Prutului ar trebui să aibă acest drept, pe baza divizării Moldovei de la 1812, eveniment caracterizat, împreună cu cel de la 1775, ca fiind „acte de dezmembrare a teritoriului naţional, în contradicţie cu dreptul istoric şi de neam şi cu statutul juridic al Ţării Moldovei” în Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova.
Pt ion
La aceste intrebari nu pot da un raspuns imediat. Poate il voi intreba pe parlamentarul basarabean in Legislativul romanesc, Tudor Pantiru, ce crede el despre asta prin prisma viziunii europene.
Bun. Dar un om care vrea să dobândească cetăţenia Republicii Moldova ce trebuie să facă? Indiferent dacă e din România, SUA, China sau Afganistan.
Pt Ion
cred ca trebuie sa intrati pe site-ul Presedintiei R.Moldova si sa cautati daca este legislatia privind acordarea cetateniei R.Moldova sau, poate, eu voi cauta aceasta lege si va voi trimite-o pe e-mail.
Pt Ion
V-am trimis legea prin e-mail.
Pt cei interesati
Şosetele de alaltăieri
Arcadie Gherasim
gherasim.jpg
Transferul de putere la nivel de raion a devenit o problemă care depăşeşte cadrul local şi riscă să compromită opţiunea majoritară, care a adus la puterea centrală cele patru componente ale Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE).
Ce se întâmplă, de fapt, azi în aceste centre raionale? Se întâmplă că zeci de slugoi ai comuniştilor, care mai ieri, cu o impertinenţă mizantropică, dădeau afară din serviciu oameni de treabă, furau din averea statului, foloseau resursele bugetare – maşini, epoleţi, pistoale, păduri – în numele victoriei PCRM, astăzi îşi dreg glasurile cu alifie democratică şi iată-i coloraţi deja în galben, verde albastru închis ori mai deschis… Foştii şefi de fiscuri, poliţii, procuraturi, judecătorii, asistenţe sociale sau medicale, ocoluri de pădurari sau de şcoli şi şcolari, toţi care au distrus metodic, timp de opt ani, orice spirit democratic, orice zvâcnet european, orice scânteie de românism şi care afişau portretul lui Voronin din cabinet şi până la closet, azi au devenit cele mai de încredere persoane ale AIE în teritoriu.
Se miră oamenii care au pătimit, care au luptat, care au alergat şi au făcut agitaţie pentru polul democrat şi se întreabă pentru ce au luptat, pentru ce au fost înjuraţi, bruscaţi şi scuipaţi în suflet de nevertebratele care, azi, tot ele au rămas în posturi, ca să le râdă în faţă bieţilor romantici şi naivi, arătându-le semnificativ cu degetul la tâmplă. Cei care au fost cu democraţii au contat, într-un fel sau altul, pe victoria din 29 iulie 2009. Unii s-au visat reveniţi în funcţia de unde i-au alungat comuniştii, alţii au sperat să ajungă pe merit într-o funcţie de conducere, ca să asigure astfel lanţul puterii AIE până la nivelul doi, iar cei mai mulţi dintre votanţii partidelor necomuniste şi-au dorit, pur şi simplu, revenirea la normalitate în centrele noastre raionale. Numai că nu au apucat să-şi vadă visele împlinite.
Cei care au compromis funcţiile publice, punându-le doar în slujba comuniştilor, au luat şi de această dată urma care le trebuie. Cu miros de lup bătrân, ei au adulmecat imediat algoritmul schiţat de Alianţă pentru slujbele din raioane. Deja au aflat cărui partid o să-i aparţină cutare sau cutare post şi s-au orientat cu tot cu boarfe şi aport spre formaţiunea respectivă. Astfel, peste noapte, din comunişti au devenit amenişti, pedişti, liberal-democraţi sau liberali simpli. Partidele îi acceptă pe motiv că transfugii sunt descurcăreţii credincioşi care, pentru un post, vor face orice într-o eventuală campanie electorală. Dar nu numai că-i acceptă, îi protejează şi îi instalează în aceleaşi posturi şi funcţii, de data aceasta – ca pe reprezentanţi ai lor.
Lumea de prin raioane lansează diferite ipoteze în perspectiva curmării unui astfel de dezmăţ partinic. În aer plutesc mai multe idei. Unii propun crearea unor asociaţii ale societăţii civile, care să dea în vileag fărădelegile celor de nivel local. Alţii avansează ideea că guvernul ar trebui să delege ministerelor numirea în funcţie a unor conducători de direcţii, care azi sunt numiţi de consiliile raionale pline de interese. Dar cea mai bună mi se pare propunerea ca Filat, Lupu, Ghimpu şi Urecheanu să prezinte o dare de seamă publică despre acei pe care i-au primit în partidele lor după alegeri. Că nu de alta, dar şosetele de alaltăieri degeaba le încalţi în locul celor de ieri, dacă nu le-ai spălat.
De pe http://www.unimedia.md
Senator român: Acordarea masivă a cetățeniei române pentru moldoveni ajută extremismul rus
Senatorul român UDMR Gyorgy Frunda a criticat politica Guvernului roman în privința cetateniei acordate locuitorilor Republicii Moldova, transmite Hotnews.ro. Potrivit sursei, parlamentarul a afirmat intr-un interviu pentru RFI ca acordarea cetateniei in masa nu rezolva nimic, ci dimpotriva, da apa la moara extremiștilor din Rusia.
“Iata ca moldovenii care obtin cetatenia romana nu raman nici in Moldova, nu raman nici in Romania, ci in proportie de 90% pleaca in Europa vestica, or prin aceasta, Guvernul roman, politica romaneasca nu face altceva decat sa ajute extrema dreapta ruseasca, ce ar vrea o Moldova fara romani”.
“Cred ca intentia de a-i ajuta pe moldoveni sa ramana in Moldova, romanii de acolo sa aiba posibilitati materiale de dezvoltare este drumul de urmat. Interesul romanesc este ca Moldova sa fie locuita in continuare de moldoveni, de romani, in proportia in care sunt si integrandu-se in Uniunea Europeana sa existe o legatura normala, sa fim in aceeasi familie europeana.
“Modificarea frontierelor este imposibila, cine se gandeste la asa ceva nu cunoaste realitatile europene ale secolului 21″.
Hotnews precizează că senatorul român este membru al delegației române la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, ales recent co-raportul al Comisiei de Monitorizare a APCE pentru Federația Rusă.
Frunda este membru al delegatiei romane la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei si a fost ales recent co-raportor al Comisiei de Monitorizare a APCE pentru Federatia Rusa.
UNIMEDIA amintește că Fronda este membru al UDMR, intrat în partid în primele zile din anul 1990. În prezent, partidul care reprezintă minoritățile maghiare din România este în alianță de guvernare cu PD-L, partidul care-l susține pe președintele român, Traian Băsescu.
Petru Bogatu: R.M. poate intra în UE doar ca al doilea stat românesc
Semnificaţia vizitei lui Traian Băsescu depăşeşte valoarea celor 100 mil. de euro nerambursabili oferiţi Republicii Moldova, dar şi cea a înţelegerilor convenite cu oficialităţile de la Chişinău. Adevăratul impact este ascuns, de fapt, în „proiectul său de suflet”.
Hotarul de la Prut
Aşadar, planuri mari şi promisiuni generoase. Finalizarea proiectelor de interconexiune energetică, construirea unei conducte de gaze până la Iaşi, atragerea fondurilor europene din cadrul Parteneriatului Estic, revenirea la negocierea a 12 acorduri interguvernamentale, ecartamentul european, reconstrucţia podurilor peste Prut – acestea sunt principalele angajamente pe care şi le-au asumat cele două părţi în cursul vizitei de două zile a liderului de la Bucureşti.
Un detaliu curios. Practic, toate înţelegerile moldo-române de la Chişinău se împiedică în hotarul de la Prut. Din acest punct de vedere, trebuie remarcată poziţia lui Traian Băsescu faţă de tratatele României cu Republica Moldova.
Liderul de la Bucureşti a spus că a convenit asupra unui acord de parteneriat pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. El şi-a reiterat poziţia şi asupra proverbialului deja tratat de frontieră. A subliniat că nu va semna niciodată un document care să redefinească hotarul cu Republica Moldova, întrucât acesta a fost recunoscut de România aşa cum a fost moştenit de la URSS.
Totuşi, Băsescu a precizat că va fi perfectat un acord privind regimul de frontieră. Declaraţiile preşedintelui României, după cum era de aşteptat, i-au scos din sărite pe fruntaşii fostului partid de guvernământ. PCRM, de exemplu, prin gura lui Mark Tkaciuk, l-a acuzat pe Traian Băsescu de sfidarea principiilor şi practicilor europene în relaţiile dintre două state suverane.
De ce fel de tratate cu România are nevoie Republica Moldova
Cum stau lucrurile în realitate? Cum e europeneşte? Ce fel de tratate cu România trebuie să încheie, de bună seamă, Chişinăul?
Haideţi să începem cu cel mai controversat din ele, pe seama căruia comuniştii au făcut mult tam-tam. Este vorba de aşa-zisul tratat de frontieră care, în opinia comuniştilor, ar fi vital pentru ţară. Voronin avertiza anterior că fără un asemenea document, Republica Moldova s-ar afla, chipurile, în mare pericol. Baliverne şi scorniri idioate.
Tratatele de frontieră, de obicei se semnează, între două state cu probleme în ceea ce priveşte delimitarea spaţiului de la graniţa dintre ele. În urma proclamării independenţei (1991), Republica Moldova avea un teritoriu cuprins între o frontieră internaţională cu România, moştenită de la fosta URSS, şi un hotar administrativ cu Ucraina. Astfel, singura dificultate era în Est, unde, sub aspect practic, nu exista, de fapt, o graniţă propriu-zisă. Aici, de bună seamă, hotarul administrativ trebuia transformat în frontieră de stat.
În Vest, la Prut, lucrurile erau bătute în cuie. Frontiera fusese delimitată şi demarcată pe teren încă sub sovietici. Bucureştiul şi Chişinăul n-au făcut decât să preia graniţa dintre România şi URSS. Singurele probleme care există aici sunt de ordin tehnic şi procedural. Se impune deci semnarea unui acord cu privire la regimul de frontieră, acesta urmând să fie racordat la standardele europene pentru a facilita trecerea Prutului în ambele sensuri.
În ceea ce priveşte tratatele de bază, ele pot îmbrăca forme diferite, în funcţie de natura relaţiilor şi gradul de cooperare dintre ţări. România, de exemplu, are în timpul de faţă relaţii de parteneriat strategic cu Franţa, Marea Britanie, Italia, Spania şi Ungaria, un parteneriat strategic în domeniul economic cu Germania.
Privite din acest unghi, raporturile dintre Bucureşti şi Chişinău ar urma să îmbrace forma unui parteneriat strategic pentru Europa, centrat pe relaţii privilegiate, şi un grad înalt de asociere. Cu alte cuvinte, tratatul dintre cele două state urmează să asigure sincronizarea cadrului legislativ, sistemului politic şi pieţelor economice de pe ambele maluri ale Prutului pe baza modelelor UE şi, nu în ultimul rând, a acquis-ului comunitar.
Un singur argument pentru aderare
O atare apropiere de România este într-adevăr vitală şi indispensabilă pentru Republica Moldova, care numai pe această cale poate să-şi croiască drum spre UE. Alta nu există pur şi simplu la ora actuală. În condiţiile în care Uniunea Europeană, obosită de extindere, a conservat procesul de expansiune spre Est, Chişinăul, pentru moment, nu are argumente pentru integrare. În afară de unul singur. Şi acesta este comunitatea lingvistică, etnică, istorică, culturală cu România, ţară care face parte deja din UE.
Altminteri zicând, ca să aibă şanse de aderare, Republica Moldova trebuie să se autodefinească neîntârziat, pe plan intern şi extern, drept cel de-al doilea stat românesc. Acest lucru trebuie fixat clar şi fără echivoc în viitorul tratat cu privire la parteneriatul pentru Europa.
Numai legitimându-se ca a doua Românie, care a ajuns să fie separată de cea dintâi doar în virtutea unor circumstanţe istorice, Chişinăul poate determina Bruxelles-ul să facă o excepţie şi să-i deschidă porţile integrării. Restul e literatură şi moare de varză.
Ce poate fi mai trist, să capeţi cetăţenia Română dar nu pentru a putea rămâne în Ţară, ci să pleci la îngrijit bătrâni, bătrâne prin lumea mare, slugi pe la străini.
Redarea cetateniei e mai mult un troc electoral mizerabil.
Am spus-o si repet, CETATĂNIA TREBUIEA SA SE DEA AUTOMAT, AŞA CUM RUŞII AU LUAT-O ÎNTR-O NOAPTE, TOT AŞA SĂ O RECAPETE, FARA PLIBARI ŞI BANI CHELTUIŢI. ROMĂNII BASARABIEI, BUCOVINEI NU AU RENUNŢAT LA EA, CI LI S-A FURAT, DECI AUTOMAT SE CUVENEA REDATĂ SA NU SE AJUNGĂ LA SPECULARE DE VOTURI ASA CUM PROCEDEAZA IN SPECIAL REGIMULM BĂSESCU.
MA DOARE ACEASTA NEDREPTATE ŞI ACESTE MIZERABILE JOCURI ALE UNOR MIZERABILI POLITICIENI.