MAE a atacat in judecata decizia CEC de marcare, pe 5 aprilie, a buletinelor de identitate cu stampila electorala

Concurentul electoral Miscarea social-politica “Actiunea Europeana” a depus luni, 16 februarie, o cerere de chemare in judecata a Comisiei Electorale Centrale in contencios administrativ la Curtea de Apel, privind contestarea legalitatii Hotaririi Comisiei Electorale Centrale nr.2132 din 12 februarie 2009 “Cu privire la securizarea procesului de votare la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009”, prin care s-a decis ca, la scrutinul din 5 aprilie 2009 pentru alegerea Parlamentului Republicii Moldova, birourile electorale ale sectiilor de votare vor marca actele de identitate ale alegatorilor care vor participa la votare cu ştampila speciala, avind imprimata inscriptia „ALEGERI 05.04.09”, conform unei Instructiuni aprobate de Comisia Electorala Centrala.

Drept temei pentru emiterea hotaririi se invoca faptul ca la momentul desfaşurarii alegerilor nu este posibila verificarea electronica a participarii la votare, existind riscul votului multiplu; lipsa unui mecanism eficient de prevenire a fraudarii alegerilor, precum şi recomandarile expertilor internationali (IFES, PNUD) aflati in Republica Moldova pentru monitorizarea campaniei electorale, ale Coalitiei Civice pentru alegeri libere şi corecte „Coalitia 2009”, şi prevederile art.18, 22 lit. q), 26 din Codul electoral nr. 1381-XIII din 21 noiembrie 1997.

Consideram ca hotarirea mentionata a Comisiei Electorale Centrale contravine mai multor norme constitutionale şi legale, urmind a fi anulata, pentru ca, astfel, Comisia Electorala Centrala şi-a depaşit atributiile stabilite prin lege şi a incalcat principiul constitutional de separatie a puterilor in stat, prevazut de art.6 din Constitutie.

Conform art.61 alin.(2) din Constitutia Republicii Moldova „modul de organizare şi de desfaşurare a alegerilor este stabilit prin lege organica”. Art.72 alin.(3) lit.a) din Constitutie prevede ca sistemul electoral in Republica Moldova se reglementeaza prin lege organica. Iar potrivit art.60 alin.(1) din Constitutie, „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativa a statului.” Inseşi notiunea de „sistem electoral” cuprinde: 1) principiile şi conditiile de participare la constituirea organelor reprezentative; organizarea şi reglementarea alegerilor; 2) modul de atribuire a mandatelor in autoritatile reprezentative dupa stabilirea rezultatelor votarii.

Art.53 alin.(1) din Codul electoral, adoptat de Parlament conform stipularilor constitutionale mai sus mentionate, reglementind procedura de efectuare a votarii, stabileşte ca ”biroul electoral al sectiei de votare inmineaza alegatorului buletinul de vot, conform listei electorale, numai la prezentarea actului de identitate. La primirea buletinului, alegatorul semneaza in lista electorala in dreptul numelui.”

Deci, legiuitorul, in legea organica, nu a prevazut marcarea cu ştampila speciala a actelor de identitate ale alegatorilor care vor participa la votare. Şi nici o alta autoritate din stat nu poate “completa” (depaşi) la discretia sa norma legii organice, inclusiv prin emiterea deciziilor, hotaririlor etc. Toate explicatiile sint in cererea de chemare in judecata, reprodusa aici.

Serviciul de presa al MAE

Curtea de Apel Chisinau

Reclamant:
Miscarea social-politica “Actiunea Europeana”
mun.Chisinau str.Calea Iesilor nr.6, of.4

Pirit:
Comisia Electorala Centrala
mun.Chisinau str.V.Alexandri, 119

Cerere de chemare in judecata

Prin Hotarirea Comisiei Electorale Centrale nr.2132 din 12 februarie 2009 “Cu privire la securizarea procesului de votare la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009” s-a decis ca la scrutinul din 5 aprilie 2009 pentru alegerea Parlamentului Republicii Moldova, birourile electorale ale sectiilor de votare vor marca actele de identitate ale alegatorilor care vor participa la votare cu stampila speciala, avind imprimata inscriptia  „ALEGERI 05.04.09”, conform unei Instructiuni aprobate de Comisia Electorala Centrala.
Drept temei pentru emiterea hotaririi se invoca faptul ca la momentul desfasurarii alegerilor nu este posibila verificarea electronica a participarii la votare, existind riscul votului multiplu; lipsa unui mecanism eficient de prevenire a fraudarii alegerilor, precum si recomandarile expertilor internationali (IFES, PNUD) aflati in Republica Moldova pentru monitorizarea campaniei electorale, ale Coalitiei Civice pentru alegeri libere si corecte „Coalitia 2009”, si prevederile art.18, 22 lit. q), 26 din Codul electoral nr. 1381-XIII din 21 noiembrie 1997.
Consideram ca hotarirea mentionata a Comisiei Electorale Centrale contravine mai multor norme constitutionale si legale, urmind a fi anulata.
Adoptind hotarirea nr.2132 din 12 februarie 2009, Comisia Electorala Centrala si-a depasit atributiile stabilite prin lege si a incalcat principiul constitutional de separatie a puterilor in stat, prevazut de art.6 din Constitutie.
Astfel, conform art.61 alin.(2) din Constitutia Republicii Moldova „modul de organizare si de desfasurare a alegerilor este stabilit prin lege organica”. Art.72 alin.(3) lit.a) din Constitutie prevede ca sistemul electoral in Republica Moldova se reglementeaza prin lege organica. Iar potrivit art.60 alin.(1) din Constitutie, „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova si unica autoritate legislativa a statului.” Insesi notiunea de „sistem electoral” cuprinde: 1) principiile si conditiile de participare la constituirea organelor reprezentative; organizarea si reglementarea alegerilor; 2) modul de atribuire a mandatelor in autoritatile reprezentative dupa stabilirea rezultatelor votarii.
Art.53 alin.(1) din Codul electoral, adoptat de Parlament conform stipularilor constitutionale mai sus mentionate, reglementind procedura de efectuare a votarii, stabileste ca ”biroul electoral al sectiei de votare inmineaza alegatorului buletinul de vot, conform listei electorale, numai la prezentarea actului de identitate. La primirea buletinului, alegatorul semneaza in lista electorala in dreptul numelui.”
Deci, legiuitorul, in legea organica, nu a prevazut marcarea cu stampila speciala a actelor de identitate ale alegatorilor care vor participa la votare. Si nici o alta autoritate din stat nu poate “completa” (depasi) la discretia sa norma legii organice, inclusiv prin emiterea deciziilor, hotaririlor etc. Pentru a fi mai expliciti, putem modela o situatie similara celei create de Comisia Electorala Centrala in cazul dat. Si anume, ca o oarecare autoritate publica din stat sau autoritate centrala de specialitate, cu exceptia Parlamentului, a emis o hotarire, prin care a “completat” sau “corectat” o prevedere a unor legi organice mentionate la art.72 alin.(3) din Constitutie, spre exemplu, la Codul penal – lit.n) a art.72, sau la Codul civil – lit.i) a art.72, sau la Regulamentul Parlamentului – lit.c) a art.72. Este de la sine inteles ca instantele judecatoresti nu vor judeca vreodata cauzele penale sau civile in conformitate si cu aceste “imbunatatiri”, facute la legile organice din simplul motiv ca ele contravin flagrant Constitutiei. Asemenea “imbunatatiri” vor fi neglijate chiar si atunci cind ele vor fi fost efectuate la recomandari din afara sau din interiorul autoritatii ce le-a emis.
Totodata, Codul electoral nu este o lege organica inferioara in vreo privinta, in comparatie cu alte legi organice, pentru a putea fi “ajustat” la anumite imprejurari, de alte autoritati, pe linga cea reprezentativa, inclusiv de Comisia Electorala Centrala. Iar drepturile, libertatile si obligatiile cetatenilor, stabilite prin Codul electoral, nu pot fi revazute sau revizuite de un alt organ, decit de Parlament. Or, prin hotarirea contestata se incalca in mod direct drepturile si libertatile prevazute de cod ale tuturor cetatenilor cu drept de vot, deoarece Comisia Electorala Centrala, de fapt, a creat o norma primara (noua), neprevazuta de Codul electoral ce reglementeaza raporturile vizind sistemul electoral.
In aceasta ordine de idei, este relevanta Hotarirea Curtii Constitutionale nr.61 din 16.11.1999 pentru controlul constitutionalitatii Hotaririi Parlamentului nr.432-XIV din 10 iunie 1999 “Privind asigurarea unitatii aplicarii unor prevederi ale Codului electoral”. In mentionata Hotarire a Parlamentului au fost interpretate dispozitiile art.art.91, 114, 136 si 199 din Codul electoral privind valabilitatea alegerilor parlamentare, prezidentiale, locale si referendumului local.
Curtea Constitutionala, examinind sesizarea Presedintelui Republicii Moldova privind neconstitutionalitatea hotaririi Parlamentului, a mentionat:
“… Curtea releva  ca Parlamentul, prin art.1 al Hotaririi in cauza,  a expus  art.171  din Codul electoral intr-o noua redactie si  astfel  a incalcat  dispozitiile art.72 si 74 din Constitutie. Curtea  reitereaza ca  Parlamentul  este  in drept sa opereze modificari si  completari  in legislatia in vigoare numai prin lege.
Parlamentul a atribuit Hotaririi nr. 432-XIV caracter normativ de drept  si putere juridica similara prevederilor Codului electoral supuse interpretarii. Interpretarea oficiala de catre organul legislativ a unei legi  se  efectueaza  numai prin lege, care trebuie  sa  urmeze  aceeasi procedura  de  adoptare, semnare si publicare prevazuta de  dispozitiile constitutionale.  Interpretarea unei legi printr-o hotarire a Parlamentului este inadmisibila si contravine dispozitiilor art.72, 74, 76 si 93 din Constitutie  si  nu poate fi recunoscuta drept interpretare  oficiala  a legii.
Asadar, avind in vedere obiectul Hotaririi Parlamentului nr. 432-XIV din  10  iunie 1999, este necesar sa se mentioneze ca atit  sub  aspect formal,  cit  si sub aspectul separarii atributiilor puterilor in  stat, statuata  de  Constitutie,  ea contravine art.6, 72, 74, 76 si  94  din Constitutie.”
In baza argumentelor expuse Curtea Constitutionala a declarat neconstitutionala Hotarirea Parlamentului nr.432-XIV din 10 iunie 1999.
Sau, in Hotarirea Curtii Constitutionale nr.18 din 21.10.2008 pentru controlul constitutionalitatii unor prevederi din punctul 13 al Regulamentului cu privire la modul de stabilire si de plata a indemnizatiei viagere sportivilor de performanta, aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.1322 din 29 noiembrie 2007, de asemenea, sunt trase concluzii de principiu la acest capitol. In particular, Curtea a relevat ca unul dintre principiile fundamentale ale statului de drept e cel al separarii si colaborarii puterilor in stat, principiu consacrat expres in art.6 din Legea Suprema. Curtea a mentionat ca potrivit art.102 alin.(2) din Constitutie, art.30 alin.(1) din Legea cu privire la Guvern, art.11 alin.(1) din Legea nr.317 din 18 iulie 2003 “Privind actele normative ale Guvernului si ale altor autoritati ale administratiei publice centrale si locale” Guvernul adopta hotariri pentru organizarea executarii legilor. Adoptate in baza si in executarea legii, hotaririle Guvernului au forta juridica inferioara legii si nu o pot contrazice sau depasi. In jurisprudenta sa anterioara Curtea Constitutionala a statuat constant ca hotaririle Guvernului sint acte subsecvente legii, se emit in scopul concretizarii, executarii corecte si efective a acesteia, normele cuprinse in hotariri nu pot avea caracter primar, nu pot modifica cadrul stabilit prin actul legislativ, executivul neavind competenta normativa primara (Monitorul Oficial nr.195-196/12 din 31.10.2008).
In cazul hotaririi nr.2132 din 12 februarie 2009, Comisia Electorala Centrala a completat norma art.53 din cod, arogindu-si competenta normativa primara, exceptind si procedura  de  adoptare, semnare si publicare prevazuta de  dispozitiile constitutionale.
Prin hotarirea Comisiei Electorale Centrale de a marca actele de identitate ale alegatorilor care vor participa la votare cu stampila speciala se intervine si in raporturile reglementate de Legea privind actele de identitate din sistemul national de pasapoarte si se incalca dreptul cetatenilor ce prevede alegeri libere prin sufragiu universal, egal, direct, secret si liber exprimat – art.38 alin.(1) din Constitutie.
La acest capitol mentionam urmatoarele. Pina in anul 2005 in republica a existat practica aplicarii stmpilei «Votat» in actele de identitate ale alegatorilor, in temeiul Hotaririi Comisiei Electorale Centrale. Si din aceasta cauza mai multi cetateni nu au participat la alegeri, refuzind ca actele lor de identitate sa contina o mentiune improprie acestora, din aceasta cauza nefiindu-le eliberate buletine de vot.
In acest context, este relevanta o alta hotarire a Curtii Constitutionale – nr.16 din 19.05.1997 privind controlul constitutionalitatii dispozitiilor punctului 10 alineatul 2 din Regulamentul “Cu privire la modul de perfectare si eliberare a actelor de identitate ale Sistemului national de pasapoarte.” Regulamentul a fost aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.376 din 06.06.1995.
Curtea a recunoscut drept neconstitutional pct.10 din Regulament si, in particular, a mentionat urmatoarele:
“… Actele  de identitate,  conform Legi inr. 273-XIII (pentru pasapoarte – art. 2 alin.(5),  buletinele de identitate, permisul de sedere – art. 3 alin. (4) si (10),   nu  cuprind  date  despre  „viza  de  resedinta”  sau  „viza  de domiciliu”.
… De aceea includerea in textul Regulamentului  a  unor dispozitii ce contin  obligativitatea  obtinerii „vizei  de resedinta” (sau a „vizei de domiciliu”) este in  contradictie cu  principiul  enuntat  in  „Legea privind  actele  de  identitate  din sistemul  national  de pasapoarte” nr. 273-XIII din 9 noiembrie 1994  si este neconstitutionala in baza art. 27 alin. (2) din Constitutie.”
Referitor la cazul actual, concluzia Curtii Constitutionale poate fi extrapolata in felul urmator: “actele  de identitate nu  cuprind  date  despre consemnarea sau marcarea participarii alegatorilor la votare, cu o stampila speciala. De aceea, Hotarirea Comisiei Electorale Centrale privind obligativitatea unei asemenea marcari este in contradictie cu Legea privind actele de identitate in sistemul national de pasapoarte si este ilegala si neconstitutionala in baza art.38 alin.(1) din Constitutie, ce prevede alegeri libere prin sufragiu universal, egal, direct, secret si liber exprimat.” Notiunea de “secret” se refera in mod firesc si la dreptul cetatenului de a nu fi divulgata participarea sa la alegeri prin consemnare in actele de identitate.
Totodata, prin decizia sa, Comisia Electorala Centrala din start pune toti cetatenii ce participa la scrutin sub banuiala ca ar avea intentia sa incalce cu orice pret legea si sa voteze de mai multe ori, profitind de niste presupuse „neajunsuri” ale legii. Aceasta atitudine a comisiei de diferire la categoria potentialilor „contravenienti” a tuturor cetatenilor cu drept de vot este nefondata si afecteaza demnitatea alegatorilor din republica.
Pe de alta parte, aceste masuri de vigilenta exagerata ale comisiei nici nu au vreun sens practic. Legislatorul, in Codul electoral, a stabilit ca alegatorii voteaza la sectiile de votare in baza listelor intocmite din timp ale cetatenilor care locuiesc in raza sectiilor respective. Iar prezentarea documentului de identitate se efectueaza numai pentru a se verifica daca voteaza anume persoana introdusa in lista. Evident, semnind in lista cetateanul nu va mai putea vota repetat, indiferent de faptul daca a fost marcat sau nu documentul de identitate.
Invocarea in Hotarirea Comisiei Electorale Centrale a art.art.18, 22 lit.q) si 26 din Codul electoral drept temei al imputernicirilor comisiei de a stabili “marcarea” in actele de identitate este o eroare, pornind de la prevederile normelor constitutionale indicate mai sus.
Totodata, o lectura atenta si in cunostinta de cauza a normelor citate din Codul electoral denota ca legea nu imputerniceste Comisia Electorala Centrala cu asemenea atributii.
Astfel, art.18 (sedintele si hotaririle Comisiei Electorale Centrale) reglementeaza procedurile organizatorice de activitate a comisiei si stipuleaza ca hotaririle “adoptate in limitele competentei acesteia sint executorii pentru autoritatile publice, intreprinderi, institutii si organizatii, persoanele cu functii de raspundere, partide, alte organizatii social-politice si organele acestora, precum si pentru toti cetatenii”. Din continutul normei rezulta clar ca, daca hotaririle nu sint in limitele competentei, ele nici nu sint executorii.
Si norma art.22 (atributiile generale ale Comisiei Electorale Centrale) care stabileste ca “in perioada electorala, Comisia Electorala Centrala are urmatoarele atributii: … q) analizeaza fraudele electorale, inclusiv cele presupuse, din alegerile trecute, curente sau viitoare si ia masuri pentru prevenirea lor; informeaza autoritatile publice despre necesitatea solutionarii unor chestiuni, in conformitate cu legislatia electorala” nici pe departe nu seamana cu investirea comisiei cu atributii de legiuitor. De “masuri pentru prevenire” tin activitatile organizatorice, si nicidecum cele de recroire a Codului electoral.
Art.26 din Cod (atributiile Comisiei Electorale Centrale in perioada electorala), de asemenea nu investeste comisia cu atributiile ce si le-a arogat prin hotarirea contestata.
Afirmatia rezulta si din prevederile directe ale altor norme din Codul electoral: art.1 – “Comisia Electorala Centrala – comisie infiintata pentru realizarea politicii electorale in scopul bunei desfasurari a alegerilor, care activeaza continuu in conditiile prezentului cod”; art.16 alin.(1) – “Comisia Electorala Centrala este organ de stat constituit pentru realizarea politicii electorale, organizarea si desfasurarea alegerilor.”
Pe de alta parte, in virtutea principiilor constitutionale stabilite la art.6, 60, 66, 72 din Constitutie, Codul electoral nici nu poate sa prevada asemenea atributii ale Comisiei Electorale Centrale, dat fiind ca aceste raporturi de drept urmeaza a fi reglementate numai prin lege organica adoptata de organul reprezentativ ales de popor conform prevederilor art.38 alin.(1) din Constitutie. Numai acest organ este in drept sa instituie restrictii pentru alegatori, si nu altcineva.
Or, hotarirea nr.2132 din 12 februarie 2009 fiind adoptata cu incalcarea prevederilor legale, inclusiv celor constitutionale, lezeaza direct dreptul cetatenilor de a participa la alegeri, ingradind aceste drepturi prin crearea unui obstacol pentru cei ce nu vor fi de acord cu marcarea actelor de identitate cu o mentiune improprie. S-ar putea ca din exact aceste considerente Parlamentul, stabilind prin Legea nr.176 din 22.07.2005 pentru modificarea si completarea Codului electoral in art.53 prevederea despre aplicarea in fisa de insotire a buletinului de identitate  al alegatorului a stampilei „Votat”, prin Legea nr. 248 din 21.07.2006, a exclus norma respectiva.
In consecinta, prin hotairea contestata sunt incalcate si prevederile art.54 alin.(2) din Constitutie care stabileste ca „exercitiul drepturilor si libertatilor nu poate fi supus altor restringeri decit celor prevazute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului international si sint necesare in interesele securitatii nationale, integritatii teritoriale, bunastarii economice a tarii, ordinii publice, in scopul prevenirii tulburarilor in masa si infractiunilor, protejarii drepturilor, libertatilor si demnitatii altor persoane, impiedicarii divulgarii informatiilor confidentiale sau garantarii autoritatii si impartialitatii justitiei.”
Totodata, marcarea actelor de identitate ale alegatorilor cu stampila speciala, contribuind la inlaturarea de la alegeri a cetatenilor ce nu sint de acord cu „marcarea” (multi dintre care au motive intemeiate pentru asta) poate influenta direct si asupra rezultatelor alegerilor. Este regretabil ca, avind sarcina de a asigura buna desfasurare a alegerilor, Comisia Electorala Centrala prejudiciaza din start aceasta desfasurare, chiar pina la inceperea scrutinului, prin emiterea unui act ilegal si anticonstitutional, prin care se incalca drepturile alegatorilor din republica.
La adoptarea hotaririi contestate, prin care s-a introdus restrictie pentru participantii la votare, nu s-a tinut cont si de prevederile Conventiei Europene pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale, in care declara dreptul la alegeri libere si, in scopul realizarii acestui drept, stabileste obligatia statului sa desfasoare alegeri libere prin vot secret si in asemenea conditii, care asigura exprimarea libera a vointei poporului la alegerea puterii legislative (art.3 al Protocolului aditional nr.1 la Conventie).
Anularea hotaririi contestate va scuti bugetul si de cheltuieli materiale considerabile, cheltuieli, ce urmeaza a fi facute pentru confectionarea a 8000 de stampile speciale.
Reiesind din cele expuse, si in conformitate cu prevederile art.art.7-9 din Legea contenciosului administrativ, art.65 alin.(1), 66 alin.(1) si (3), 67 alin.(1), 68 alin.(1)  din Codul electoral, art.art.166, 277-278 Cod de procedura civila,

Solicit:

Sa fie anulata Hotarirea Comisiei Electorale Centrale nr.2132 din 12 februarie 2009 “Cu privire la securizarea procesului de votare la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009”, ca fiind ilegala.

Sa fie incasate in folosul reclamantului cheltuielile de judecata.

Anexa:
Copia cererii
Copia Hotaririi nr.2132 din 12 februarie 2009

Anatol PETRENCU,
presedinte