(Poza cu Stalin, pe de o parte, si cu Stefan cel Mare, pe de alta parte, cheama la Marsul care va avea loc la Chisinau.)

La Orhei, un grup de persoane, cunoscute ca militante pentru promovarea si apararea valorilor nationale romanesti, adepte ale curentului unionist, au semnat o Decizie de formare a Consiliului Teritorial Orhei al Unirii. 

In Decizie se spune: “Luind in consideratie Declaratia din 22.02.2012 de constituire a Consiliului Unirii la Chisinau, subsemnatii filialelor Orhei ale Forului Democrat al Romanilor din Moldova (FDRM), Partidului National Liberal (PNL), Uniunii Condeierilor Orheieni (UCO), Partidului Liberal (PL), Asociatiei Cultural-Educative “Petrodava” (ACEP), Asociatiei Veteranilor Razboiului “Tiras-Tighina” (AVR “Tiras-Tighina”), Asociatiei Oamenilor de Cultura si Arta (AOCA), parohul Bisericii “Sfantul Vasile de la Poiana Marului”, AM HOTARIT: A crea, in raionul Orhei, Consiliul Teritorial Orhei al Unirii, in urmatoarea componenta: Gheorghe Maxian – Filiala Orhei a FDRM, Boris Gaina – Filiala Orhei a PNL, Vasile Cocarcea – UCO, S.Miron, Filiala Orhei a Partidul Liberal, Tudor Golub- ACEP, Ion Levinta – Filiala Orhei a AVR – “Tiras-Tighina”, Sergiu Aga – parohul Bisericii “Sfantul Vasile de la Poiana Marului”, Vasile Roman – redactor-sef al ziarului “Plaiul Orheian”, Vasile Bajan – AOCA. (mai mult…)

Astazi, raspunzind invitatiei organizatorilor Forului national al femeilor, care au facut un bilant al implicarii doamnelor in viata social-economica si politica a R.Moldova, am participat la aceasta actiune, unde am revazut multe persoane cunoscute. Am fost solicitata sa vorbesc in calitate de parlamentara in legislatura 1998-2001. La Manifestare au fost Marian Lupu si Vlad Filat, care, desigur, au plecat la prima pauza… Asta e.

A fost si doamna ministru Valentina Buliga, cea care a contribuit mult la organizare cu sprijinul societatii civile si al unor organizatii vestice. 

Discursul meu:

“Noi, femeile, putem fi utile doar unei societati cu spatiu public deschis dezbaterilor despre prezentul si viitorul R.Moldova”

Dragi prieteni,

Salut convocarea unor foruri ale femeilor, prin care doamnele noastre sa incerce, in continuare, consolidarea societatii celui de-al doilea stat romanesc, Republica Moldova, pentru a impune realizarea unui alt nivel de dezvoltare si obtinerea altor conditii de viata, necesare traitorilor acestui pamint multpatimit. Lipsa unor asemenea conditii ii indeparteaza, deocamdata, pe concetateni de casele lor, ei fiind nevoiti sa munceasca departe de familie, pentru a supravietui.

Am fost invitata de organizatorii forului in calitate de femeie-parlamentar in Legislatura 1998-2001. Am acceptat cu placere, pentru ca am pastrat frumoase amintiri din acei ani zbuciumati, care – dupa o guvernare antidemocratica, ce a urmat primului Parlament democratic – au fost ani de revenire la normalitate, de relansare a reformelor pentru democratizarea si modernizarea statului in spirit european, tinindu-se cont si de valorile nationale.

In acea legislatura femeile-parlamentare au fost active si eficiente, incepind o cooperare utila cu societatea civila, cu ONG-urile ce promoveaza politicile oportunitatilor egale pentru ambele sexe.

Am constatat, de mai multa vreme, ca rolul femeilor in viata politica este direct proportional cu gradul de democratizare al societatii, in care acestea trebuie sa isi propuna sa se implice tot mai mult. Noi am avut atunci aceasta sansa, dupa care, din pacate, societatea a mai cunoscut un regres dureros de zece ani, din care, se pare, inca nu putem iesi. Chiar daca astazi avem o alternativa democratica la Putere.

In curind se vor implini 20 de ani de la proclamarea Independentei Republicii Moldova. Noi, membrii formatiunii politice pe care o conduc, Partidul National Liberal, cunoastem dezamagirile populatiei, stim ca mai asteptam cu totii adevarata Libertate si o viata mai buna! Noi raminem convinsi ca obiectivul de Libertate si de Dezvoltare al statului nostru poate fi atins numai in formula celui de-al doilea stat romanesc, angajat pe un puternic drum euratlantic, dupa care, prin vointa populatiei, se vor realiza alte deziderate, inevitabile pentru soarta unei natiuni. (mai mult…)

Как ныне сбирается вещий совок

Гитлеровская Германия, бесспорно, должна была быть разбита. Ради человечества, ради немцев. Гитлеры не должны побеждать. Но и СССР должен был потерпеть поражение, и Сталиным тоже нельзя отдавать победы. Победить должны были союзники: Великобритания и США. И они сделали бы это. Никто не оставил бы Гитлера у власти и на свободе, никто бы не простил Холокост. Только – без нас.

Валерия Новодворская
20.03.2009

Елена Санникова:
Раздоры вокруг Дня Победы

“Пусть квитки (цветочки) завянут, только бы пулеметик не заржавел” – эту западэнскую пословицу времен ОУН и УПА, Степана Бандеры и Романа Шухевича не мешало бы усвоить тем провокаторам из Севастополя и Одессы, лужковско-рогозинским выкормышам, которые на московские доллары отправились в свободный антисоветский Львов (то есть в западный монастырь) со своим заплесневевшим уставом, состоящим из сталинских портретов, краденых георгиевских ленточек и серпасто-молоткастых красных тряпок.

Как всегда, провокаторы хорошо выбрали время: 9 мая, праздник рисковавших жизнью фронтовиков, которые вспоминают молодость, товарищей и “битвы, где вместе рубились они”, – и любимый день задарма примазавшихся к ним мародеров, не воевавших ни дня, зачастую родившихся после 1945 года, мизинца себе не уколовших ради Родины, вырядившихся, как вороны в павлиньи перья, в символику георгиевских кавалеров (еще бы ордена себе понаделали из марципана), таскающих по Красной площади ржавые баллистические жестянки и глазеющих на салют, как на ярмарочный фейерверк. (mai mult…)

De pe: http://www.jurnal.md/ro/news/tara-oligarhilor-anonimi-182620/

Puterea din R. Moldova este controlată din umbră de câţiva oligarhi. Despre acest lucru se vorbeşte de mai mult timp în presă şi unii politicieni, în special din opoziţie, s-au referit anterior la acest subiect. Tema revine acum în discuţie după ce fostul prim-ministru moldovean, Ion Sturza, a declarat, în cadrul unei emisiunii de la JURNAL TV, că sistemul oligarhic, care a stat opt ani în spatele comuniştilor, s-a instalat acum pe spatele guvernării democratice, iar aceste căpuşe vin din economie şi justiţie. În replică, actualul premier Vlad Filat a spus: „De acord!” Şi dacă şi actualii demnitari recunosc influenţa oligarhilor asupra politicienilor aflaţi la putere, JURNAL a încercat să afle cine sunt aceşti importanţi oameni de afaceri.

Contactat de JURNAL, fostul premier Ion Sturza a precizat, cu referire la declaraţiile sale făcute în cadrul emisiunii „Chestiunea Zilei”, de la JURNAL TV, că nouă doar ni se pare că sistemul judecătoresc din R. Moldova este independent, dar de fapt el depinde de anumiţi oameni de afaceri, care influenţează economic, dar uneori şi administrativ, deciziile în favoarea lor. „Oligarhii niciodată nu se află la guvernare, ei se află în relaţii cu guvernările, pentru a-şi rezolva problemele economice”, ne-a declarat Sturza. (mai mult…)

Este amuzant, daca nu ar fi si pagubos pentru cetatenii nostri, sa vezi cum se zbat comunistii, aflati in agonie in fata raspunderii pentru toate matrapazlicurile comise.

Spuneam, de atitea ori, ca nu vor sa plece comunistii pe cale democratica, care au defilat, in acesti ani, cu ideea ca au venit pe exact aceasta cale la putere. Veniti, de fapt, prin dispersarea democratilor.

Comunistii mentin in tensiune societatea, oferindu-le tuturor celor superhraniti pe spinarea banilor publici – fie ca sint de la Radioteleviziunea nepublica, de la Procuratura, din justitie sau din unele ministere – falsa speranta ca, in cazul unor alegeri anticipate, ei isi vor recistiga pozitiile. Cred ca numai asa se explica sfidatoarea distorisune, care pare fara de sfirsit si care se constata in cazul companiei de radioteleviziune, unde lucreaza niste tributari miilor de lei, primite, pe parcursul anilor, prin diferite metode sofisticate, prin «mila» comunistilor. Imi mai sopteau unii de la aceasta institutie ce venituri aveau si, poate, mai au, unii «decidenti» din holdingul media creat de comunisti.

Imi amintesc, in 1998, in Parlament, cind s-a instalat Alianta pentru Democratie si Reforme dupa agrarienii, care au fost, in mare parte, aceiasi comunisti, mai multi angajati – ca, de altfel, din cite stiu, si in primii ani dupa Independenta – au fost mentinuti in functii, in speranta ca «se mai schimba oamenii, ca asa au fost vremurile». Acelasi Diacov, ca presedinte de Parlament, nu a facut, practic, «epurari», lucru despre care se poate spune ca a fost bun, dar poate ca si nu.

Astazi eu inclin sa cred ca excesiva condescendenta si ingaduinta nu duce intotdeauna la bine. Miine, daca, sa nu dea Domnul, se intimpla o «minune» pe invers, criza, adica, sa duca la esecul democratilor, iar comunistii sa revina, aceiasi functionari, priviti ca «transformati» sau mulati si obedienti «de nevoie» in fata comunistilor, vor redeveni foarte supusi comunistilor. (mai mult…)

Urmaresc si eu cu mult interes si cu sincera preocupare declaratiile de presa si comentariile despre evenimentele ce se produc si despre ce se poate produce in politica noastra.

Observ si atentia sporita pe care o acorda evenimentelor analistii mai prorusi si cei de peste Nistru. Cei care, pina mai odinioara, doreau sa cada Voronin, acum se declara speriati si indignati de declaratia lui Vlad Filat privind necesitatea orientarii R.Moldova spre NATO – multasteptata si salutara, pentru ca vine si de la forta cu cea mai multi deputati in Parlament. Practic, ramine un adevar «etern» pentru destinul nostru – lupta se da aici, intr-o societate si mai polarizata dupa zece ani de guvernare antinationala dezastruoasa, – intre orientarea euratlatinca si raminerea pe loc, ce ascunde satisfacerea interesului geopolitic al Kremlinului si al separatistilor de la Tiraspol.

Desigur, situatia nu este deloc usoara ori limpede. A spus bine cine a spus ca «functii in stat sint trei, iar lideri sint patru». Dar nu cred ca e doar aici problema. O alta problema ar fi ca aceste functii, in afara celei de speaker, nu sint sigure si stabile. Si noi stim – in pofida declaratiilor incurajatoare ale liderilor AIE de a avea intre ei o intelegere perfecta – ca «debarcarea este principiul convietuirii politice la moldoveni» – e rodul observatiilor mele in acesti 18 ani de postIndependenta in R.Moldova. (mai mult…)

Imi face placere sa reproduc un articol semnat de un “oponent” al meu (oare de ce – ca asa si nu am mai inteles!?), Constantin Tanase, in ziarul “Timpul”. Asta pentru ca si eu, si alti vizitatori lucizi ai blogului meu spun, de ceva vreme, ca “nu trebuie sa ne culcam pe lauri”, pentru ca miine sa nu ne para rau...

“Să nu vindem pielea ursului din pădure, de Constantin Tănase

Există o percepţie generală că Opoziţia a pierdut iniţiativa politică pe care o preluase după 3 iunie, data când a refuzat, repetat, să voteze candidatura comuniştilor la funcţia de şef de stat. După o scurtă perioadă de derută, comuniştii şi-au revenit şi au preluat iniţiativa, lansându-se într-o campanie electorală sângeroasă. Mesajul comuniştilor e menit să bage frica în oameni şi să le inducă ideea că actuala Opoziţie este ghidată şi plătită din exterior şi are scopul lichidării independenţei ţării, de unde rezultă că a vota această Opoziţie înseamnă a deveni complice la distrugerea statului R. Moldova.

Supuşi unui tir mediatic fără precedent, manipulaţi şi dezinformaţi, moldovenii au muşcat din această nadă otrăvită şi îi cred pe comunişti. Puşi să aleagă între „criminalii” din Opoziţie, care au dat foc clădirilor Parlamentului şi Preşedinţiei, şi comuniştii „buni”, care vor stabilitate şi pace în societate, moldovenii vor prefera „stabilitatea”. Iată de ce astăzi nimeni nu poate spune cum se va încheia scrutinul din 29 iulie.Astfel, comuniştii au reuşit în scurt timp să-şi revină, să se reprogrameze şi să aleagă varianta care să le asigure, cel puţin, repetarea rezultatului din 5 aprilie. Mesajul comuniştilor e mincinos, dar prinde. Prinde, fiindcă comuniştii au televiziuni şi posturi de radio de unde alegătorului i se repetă non-stop aceleaşi teze: Opoziţia e formată din elemente criminale, profasciste, scopul ei este lichidarea statalităţii şi în această activitate anticonstituţională e susţinută de o presă vândută, antistatală şi legionară.

Se creează impresia că Opoziţia nu s-a aşteptat la o asemenea întorsătură, că a fost luată prin surprindere de această replică dură a comuniştilor, dovadă fiind faptul că, deşi a trecut atâta timp de la lansarea filmului „Atac asupra Moldovei”, Opoziţia n-a reuşit să elaboreze o strategie de campanie eficientă şi un mesaj pe potrivă. Cui cu cui se scoate, se spune în popor. Care-i cuiul Opoziţiei cu care ea vrea să scoată cuiul comuniştilor? A rămas mai puţin de o lună până la data scrutinului şi eu – care mai citesc presa şi mă mai interesez de politică – nu ştiu cu ce mesaj merge „Opoziţia unită” în alegerile anticipate. Cu un mesaj comun, „unit” sau fiecare partid cu mesajul său? Ce contrapune Opoziţia propagandei (cu adevărat fasciste) a comuniştilor? Reproşurile că nu e frumos ce face Voronin şi că noi suntem copii cuminţi şi nu ne jucăm cu chibriturile nu aduc voturi…

Pe mine personal mă sperie faptul că liderii Opoziţiei se comportă ca nişte învingători. Ei cred greşit că printr-un astfel de comportament transmit un mesaj optimist alegătorilor; mă tem că acest comportament îi droghează pe alegători, le adoarme vigilenţa. Nu înţeleg nici suficienţa unora, infatuarea, convingerea că electoratul le-a semnat în alb jurământul de credinţă. Nu-i înţeleg nici pe acei alegători care de pe acum aruncă în sus căciulile cu chiote de biruinţă. Nu înţeleg, de asemenea, convingerea unor cititori (alegători) că nu e bine de a vorbi în termeni critici despre Opoziţie fiindcă astfel am transmite un mesaj negativ electoratului şi l-am demoraliza. De aici şi până la îndemnul de a nu-i „atinge” pe liderii Opoziţiei pentru că-s „de-ai noştri” nu a mai rămas decât un pas. (subl.noastra. – VP) Să avem pardon, dar noi am mai trecut prin astea, ca să ne convingem apoi că nu toţi cei elogiaţi de noi au fost de ai noştri… Dragostea noastră faţă de Opoziţie trebuie să fie lucidă. Deocamdată atât, să nu pară prea mult…”

Subliniez fraza: “De aici şi până la îndemnul de a nu-i „atinge” pe liderii Opoziţiei pentru că-s „de-ai noştri” nu a mai rămas decât un pas”. VP

Демир ДРАГНЕВ: История – это факты, вольная трактовка исторических событий -

это уже политика

Границы государств, сформирован­ные после Второй мировой войны, нерушимы, считает главный научный сотрудник Академии наук РМ, историк, академик Демир Драгнев. Другое дело, как это происходило. О границах, в которых развивалось современное молдавское государство, мы беседуем с Демиром Мироновичем Драгневым. Причем, еще до начала беседы Демир Миронович предупредил, что он занимается не трактовками историчес­ких событий, а только фактами.

До конца XIV века определенной границы молдавского государства на востоке не было. Первая граница Молда­вии по Днестру была установлена в 1387 году, когда молдавский господарь Петр Мушат принял вассальную зависимость от Польши. Молдавское государство располагалось между Карпатами и Днестром, со столицей сначала в Сучаве, а потом в Яссах. В междуречье Днестра и Прута находились уезды: Сорокский, Орхеевский, Лапушненский, Хотинский и др. С левой стороны Днестра, между Днестром и Бугом, была польско-литовс­кая территория, – Рашков, например, был уже польским городом.. Но эта граница не была такой, какой мы себе ее представля­ем: со столбами и пограничниками, – она была очень мобильная. Тем более, что Польско-литовское государство не имело достаточно сил, чтобы охранять пригра­ничную территорию, поскольку она была далекой окраиной для Польши, а для Молдавии – непосредственной. В доку­ментах мы находим много свидетельств споров между Польшей и Молдавией о нарушении границы. Допустим, молдава­не построили что-то на левобережье, но не платят налог Польше. Очень много было судебных дел такого рода, посколь­ку на левобережье Днестра проживало компактное молдавское население.

Почему говорят о Молдавии и о Бессарабии?

Со средних веков на юге Молдавии у Черного моря располагалась Бессарабия – вначале это была небольшая террито­рия вокруг города Килии. В конце XIV -начале XV веков там правила валашская династия Бесарабов, от имени этой династии и получила название эта часть земли на юге. Одно время Бессарабия входила в состав Валахии. Потом эта территория отошла к Молдавии, но название ее не изменилось. Впослед­ствии, после 1484 года эти земли были завоеваны турками, там селились не только молдаване, но и татары, и турки, при этом название название всегда сохранялось. Если посмотреть на карты разных веков, на всех из них отмечена Бессарабия – между Дунаем, Черным морем и Днестром. (mai mult…)

Jurnal de Chisinau Online, Sâmbătă, 11 aprilie 2009, 18:25

Prima piesă românească dedicată evenimentelor de la Chişinău

vezi aici http://www.youtube.com/watch?v=3qjNZXG-Up8

Raperul 1-Q Sapro a ales o melodie de pe albumul său solo, i-a făcut videoclip şi o dedică protestatarilor din R.Moldova. Interpretul consideră că, prin gestul său artistic, a încercat un gest de solidaritate cu protestatarii anticomunişti de la Chişinău – relatează ziarul Liertatea de la Bucureşti. ”Fiecare dintre noi are o doză de naţionalism şi îmi doresc să-i ajutăm pe cei de acolo, fiecare în felul în care o poate face. Şi noi am trecut prin aşa ceva, în decembrie 89, şi eu am fost pe străzi la revoluţia de atunci şi ştiu că orice gest şi vorbă bună poate să ajute moral” – a spus rapperul.

Piesa de pe albumul ”Liber să ce?” se numeşte ”Cereţi-vă drepturile!”, videoclipul a fost montat în 24 de ore şi circulă liber începând de astăzi pe youtube. ”Băiatul care a făcut montajul videoclipului are soţia din Chişinău şi se teme pentru viaţa celor din familia ei” – a mai spus Sapro, ancorat vizibil la situaţia tensionată din Republica Moldova.

Impartasesc intru totul pozitia ca fara vointa politica a celor cinci partide – AMN, PL, PNL, MAE si PLDM – de a recunoaste necesitatea de a le vorbi oamenilor deschis despre NATO si de a adera la sistemul de securitate euratlantic, R.Moldova nu va scapa de zona de influenta rusa si de saracie, nu va avansa spre spatiul comunitar vestic civilizat.

“Autorii studiului considera ca statalitatea R. Moldova, este subreda atat timp cat republica nu este atasata unui cadru stabil de asigurare a securitatii. Iar acest cadru stabil trebuie sa fie NATO. Integrarea in Alianta nu exclude si renuntarea definitiva la Transnistria, deoarece autoritatile din regiune nu doresc o colaborare cu Moldova în acest sens, au mentionat expertii.

NATO este unica solutie de securitate eficienta pentru R. Moldova, iar aderarea la aceasta organizatie ar insemna oportunitati de investitii straine directe de 2 miliarde de dolari anual. Acestea sunt concluziile studiului „De ce avem nevoie de NATO? Sau de ce existenta R. Moldova ca stat suveran depinde de aderarea la NATO”, realizat  de Institutul pentru Dezvoltare şi Initiative Sociale (IDIS) „Viitorul” .

Autorii studiului, lansat miercuri, au evaluat costurile si beneficiile  politice, economice si de securitate ale R. Moldova din perspectiva aderarii la NATO. „Doar astfel R. Moldova ar putea diminua efectele nocive ale vacuumului de securitate, printre care sistarea participarii Rusiei la Tratatul privind Fortele Armate Conventionale in Europa (TFACE),  razboiul ruso-georgian care a scos inca o data la iveala erodarea principiilor dreptului international si ale influentei organismelor internationale regulatorii”, a declarat unul dintre autorii studiului, Dumitru Manzarari.

Stagnarea procesului democratic se datoreaza, mai cred expertii, insecuritatii R. Moldova, statalitatea careia este subreda atat timp cat republica noastra nu este atasata unui cadru stabil de asigurare a securitatii. Potrivit celor de la IDIS „Viitorul”, statutul de neutralitate al R. Moldova este impus de Rusia cu scopul de a neutraliza retorica pro-NATO pana cand aceasta va putea sa-si restabileasca influenta pentru care ar fi nevoie de 10-15 ani.

„Exista o legatura stransa intre securitatea tarii si volumul de investitii straine directe. In cazul Romaniei si Poloniei, dupa aderarea acestor state la NATO, investitiile straine directe au dus la crearea unor locuri noi de munca. Astazi, in R. Moldova salariile oferite de angajatorii straini sunt cu 70 la suta mai inalte comparativ cu cele oferite de firmele locale, ceea ce duce la sporirea bunastarii populatiei.

In cazul eventualei integrari in NATO, cheltuielile pentru securitate ar constitui 1-1,5 % din PIB, comparativ cu 0,5 – 0,9 % din PIB cheltuite in prezent. Aceste cheltuieli sunt usor de recuperat prin cresterea incasarilor bugetare datorita locurilor de munca noi, cresterii volumului de productie”, a precizat Veaceslav Ionita, celalalt autor al studiului. Potrivit estimarilor IDIS „Viitorul”, eventuala integrare in Alianta ar genera crearea a 25.000 de locuri de munca anual.

Expertii studiului au mentionat ca integrarea in Alianta nu exclude si renuntarea definitiva la Transnistria, deoarece autoritatile din regiune nu doresc o colaborare cu Moldova in acest sens.

Infotag“