Noi, cei implicați în politică, în partide, cunoaștem foarte bine ce ne așteaptă în viitoarea bătălie pentru Parlament. Multe lucruri nu ne plac în jur – nici în guvernarea bicefală acaparatoare, nici în opoziția captivă. Captivă este cea care nu vrea să dialogheze mai larg pe acest subiect arzător. Dar dacă nu sunt la mijloc scenarii triste, dacă există o doză măcar de sinceritate în ceea ce afirmăm deschis și dacă nu venim cu agende ascunse, atunci cei care se fac a nu înțelege ce cimitir politic se așteaptă nu numai în Republica Moldova în general, dar și ce cimitir politic le așteaptă pe multe partide politice înseamnă că sunt ori naivi, ori că au obligații dubioase față de cineva. De aceea își imaginează că vor câștiga de unii singuri și fiecare în parte, când în față avem un munte de corupție și o mare de dezamăgiri.

Vara care a trecut noi, PNL, am fost invitați la dialoguri în care s-au modelat diferite variante pentru participare în alegeri, în special pentru segmentul unionist, care, în actualul sistem nou electoral pare a fi dezavantajat. Nu doar pentru că lumea încă este indusă în eroare prin himera aderării ”iată—iată” la UE de către partidele ce au tot mozolit acest obiectiv până la banalizarea, demonetizarea și ducerea lui în derizoriu, dar și pentru că cei care deja părăsesc segmentul ”europenist” în favoarea celui unionist o fac arareori sincer. Mai curând – din conjunctură sau din calculele ”cuiva”. În caz contrar, nu știm ce să le răspundem oamenilor simpli – cum se face că avem tot mai multe partide ce își asumă obiectivul Reunirii cu România, dar – în loc să consolideze  segmentul unionist, mai curând îl dezbină.

Și despre acest lucru s-a vorbit în discuția de circa trei ore între reprezentanți a șapte partide (așa cum sunt unele dintre ele – cu voturile furate dramatic în 2014!), grupuri de intelectuali unioniști (mai puțin din zona culturii, mai mult – din sfera educației) și entități asociative proromânești.  

Au răspuns propunerii PNL privind un prim-dialog PLR, PPRM, PAD, PVE, Partidul ”Democrația Acasă” și mai recentul nou partid ”Voința poporului”. Citeşte mai mult »

Un grup din cinci persoane de la PNL și două persoane de la Consiliului Unirii (Anatol Caraman, de la Asociația ”Tiras-Tighina”, Timotei Țurcanu, de la ”Turnul Dezrobirii Basarabiei”) am fost invitați la ”Forul” organizat de Sergiu Mocanu, președintele partidului Mișcarea populară ”Antimafie”, la o lansare, de fapt, a unui nou program propus de această entitate, intitulat ”Republica Unirii”.

Acțiunea a precedat congresul ordinar al partidului.

Am ascultat cu atenție și răbdare prezentarea făcută de Sergiu Mocanu, program care, desigur, vine să reitereze sau să completeze, să aducă noi viziuni sau noi interpretări viziunilor lansate în spațiul mediatic legat de ”cum e mai bine să se înfăptuiască Unirea”.

Sigur, în câteva ore, de la 12.00 până la 15.00, e greu să ai discuții, poți doar face o lansare și o prezentare, pot fi și intervenții scurte, pentru că mulți simpatizanți doresc să își spună opinia, dar, oricum, dacă e forum, noi am înțeles, având programe postate în spațiul virtual și chiar publicate în broșuri , că am avea ceva de spus.

De aceea, am solicitat cuvântul, dar s-a produs o confuzie tehnică și eu, personal, m-am văzut nevoită să deranjez pe la sfârșitul prezentării Programului, pentru a încerca să spun, sub presiunea timpului, măcar câteva cuvinte.

Noi, PNL, cei din Consiliul Unirii, vom analiza în liniște și fără agresivitatea pe care o simțim inexplicabil în jurul zisului program (că nu l-am avut din timp) și ne vom scrie opiniile. Până atunci, punctăm câteva lucruri.
1. Orice program îl poți promova dacă activezi intens.
2. Trebuie găsită mereu cheia cum să aducem basarabenii la convingerea că Reunirea cu România e singura cale justă pentru viitorul acestui teritoriu cu populația sa.
3. Ar fi bine să coagulăm forțele politice românești și să facem un program politic, programatic și electoral comun, privind ”Cum facem Reunirea”.

Până atunci, ne bucurăm că tot mai multe entități politice îmbrățișează, în ultimul timp, opțiunea și obiectivul politic al Unirii, căpătând, în sfțrșit, identitate politică. Asta, însă, deloc nu trebuie să însemne, din partea lor, atacuri vehemente la adresa celor care au avut curajul să devină unioniști declarați cu mult mai devreme. Riscând să mai supărăm ”dur” pe cineva (noi nu am înțeles de ce), postăm în poze DOAR Programul electoral scurt din 2014 al PNL.

Le dorim tuturor succes, curaj, tenacitate, sinceritate, consolidare.

Vitalia Pavlicenco

https://www.facebook.com/voceabasarabiei.md/videos/276827389706711/

Discuția de la Vocea Basarabiei,  moderată de Nicolae Federuc, a fost, în opinia noastră, una serioasă, fundamentală și, așa cum se spune pe la noi, – „constructivă”. Sigur, nu toate se adeveresc precum le declarăm, nu mă refere la persoana mea, ca reprezentant al PNL. Dar să avansăm și să vedem cum se vor realiza promisiunile, dacă nu sunt deșarte…

Vitalia PAVLICENCO

Această întrebare mă frământă în ultimul timp. Mai ales în Anul Centenarului Unirii…

Imediat după anul 2014, care a urmat celor trei ani (2012-2013-2014) de manifestări și tot felul de alte acțiuni unioniste, a survenit o mare dezamăgire pentru noi, protagoniștii politici ai acelor poziții curajoase, obstrucționate chiar de ”proeuropenii” aflați la Putere. Pentru că ei, în loc să se alăture promovării idealului Reîntregirii, ne-au tot pus piedici și ne-au supus diverselor calificări neplăcute și neadevărate. Și ne-au furat voturile.

De la chiar începutul anului 2015 am fost, ca partid, PNL, ca și entitate, Consiliul Unirii, alături de protestatari, încercând să îmbinăm mesajul unionist cu cel anticorupție. Acest fapt ”a supărat”, dar am înțeles mai târziu și de ce. Scopul protagoniștilor protestelor antioligarhice nu era solidarizarea societății pentru o schimbare a situației și pedepsirea hoților de miliarde, ci de a se mai forma niște entități politice prin manipulare. Că ”partide nu ne ajung” în această republicuță amărâtă și hărțuită.

În acei ani am scris de multe ori că nu există o finalitate a mișcării protestatare lansate din 2015, la ale cărei acțiuni, repet, am fost masiv și pe 5 aprilie, și pe 3 mai, și pe 7 iunie, când s-a anunțat formarea a încă unui partid. Acum, în spațiul public, mediatic, în dezbaterile televizate, tot mai multă lume întreabă de ”finalitatea protestelor”. Pentru noi, pentru care programul anticorupție a fost baza platformei electorale în alegerile parlamentare din 2009, când PNL a mers împreună cu MAE și am beneficiat de consilierea unor experți buni din România, mesajul combaterii corupției nu era nou. Dar și atunci, în 2009, am stat la o răscruce, alegând între mesajul unionist și anticorupție.

După trei ani, tot mai multă lume înțelege că doar Reunirea cu Patria-mamă România înseamnă finalitate a protestelor naționale, iar unitatea națională românească trebuie să fie obiectivul sacru al celor care se declară democrați, reformatori, proeuropeni. Doar așa se poate ajunge la O ALTĂ SOCIETATE, cu mai puține nedreptăți, abuzuri, corupție, doar prin Reunire.

Urmăresc atent mișcările de pe ambele maluri ale Prutului, care, acum, – nu mă refer la cele unioniste! – au un scop îngust, de substituire a unora prin alții,eminamente politico-electorale sau puternic influențate astfel. Ele nu au caracter general, național, ci fals civic. Dar dacă cei care ies la proteste la București, cei care se convoacă la Iași, cei care ies la proteste pe 26 august la Chișinău și cei care vor ieși, în zilele următoare, pe 1 septembrie, pentru acțiuni unioniste ar avea o poziție comună PROUNIRE, ar fi un efect benefic pentru populația din cele două state românești? Pentru mine faptul este un test de sinceritate și de autenticitate.

Și, în acest sens, reiau întrebarea din titlu: Ar fi bine sau ar fi rău dacă energiile protestatare de pe ambele maluri ale Prutului ar cere Reunirea cu România?..

Vitalia PAVLICENCO

Putin îl „dezgroapă” pe Kozak

Vladimir Putin are un nou „reprezentant” pentru relaţiile cu R. Moldova. Pe locul fostului emisar, Dmitri Rogozin, responsabil de relaţiile comercial-economice cu R. Moldova vine Dmitri Kozak. Deşi decretul semnat de Putin spune că Kozak va avea în grijile sale relaţiile comerciale şi economice moldo-ruse, puţin probabl că acesta nu se va preocupa şi de problema transnistreană. Kozak este autorul scandalosului plan de federalizare a R. Moldova, intrat în circuitul politic drept „planul Kozak”, eşuat în 2003, dar la care Rusia nu a renunţat. Numirea lui Kozak a avut loc la o zi de la adoptarea declaraţiei summitului NATO de la Bruxelles, care cere Rusiei să îşi retragă neîntârziat trupele de pe teritoriul R. Moldova. Kozac, pe locul lui Rogozin. Ce va urma?

Nicolae Osmochescu, expert în relaţiile internaţionale:

Eu nu văd nici o legătură între summitul NATO şi decretul lui Putin. Deciziile de acest gen nu se iau de azi pe mâine. Doi: faptul că Kozak a fost desemnat pentru relaţiile comerciale şi economice cu R. Moldova, asta nu înseamnă că el nu va avea sub control şi problema transnistreană. Rusia nu a renunţat şi nici nu va renunţa la „planul Kozak”, altceva e pe ce cale se va merge o dată cu numirea lui Kozak. Orice problemă economică poate deveni politică şi invers, dacă acest lucru va fi în interesele Rusiei. Vizavi de schimbări: mari schimbări în relaţiile economice şi comerciale cu Rusia nu se vor întâmpla, au fost haotice pe vremea lui Rogozin, vor fi la fel şi cu Kozak, deşi, spre deosebire de Rogozin, Kozak are o altă pregătire şi e mai moderat, pe când Rogozin era un trubadur al celei mai reacţionare părţi din anturajul lui Putin. Dar asta nu înseamnă că Kozak vine cu o altă misiune decât cea pe care a avut-o Rogozin. Kozak se va ocupa de federalizarea R. Moldova, mai mult decât Rogozin.

Anatol Caraman, Asociaţia „Tiras-Tighina”:

Rusia vrea să se reîntoarcă la situaţia din 2003, la „planul Kozak”. Lui Putin nu-i iese din cap federalizarea. Trebuie să fii un mare naiv să crezi că D. Kozak, care este autorul planului criminal de federalizare a R. Moldova, se va ocupa de relațiile economice şi comerciale şi nu se va implica în problema transnistreană. El pentru asta e trimis. Dar problema nu e în Rusia. Moscova îşi caută de interesele ei. Problema e în cei „de acasă”. Dodon e primul care ne-a trădat. Ce înseamnă să declari că Putin a ales o candidatură bună pentru R. Moldova. Da, bună, dar pentru a face rău R. Moldova. La fel ca în 2003. Cred că guvernul nu trebuie să aprobe această candidatură. Noi, cei de la Tiras-Tighina nu vom da voie să se întâmple acest lucru.

Vitalia Pavlicenco, Partudl Naţional Liberal:

Prin numirea lui Kozak, Putin caută să îşi ia revanşa pentru eşecul prin care a trecut cu „planul Kozak” în 2003. Nu cred că D. Kozak a fost numit pentru ameliorarea relaţiilor economice şi comerciale ale Rusiei cu R. Moldova, pentru că, a fi în relaţii bune cu Rusia, înseamnă să faci concesii politice şi geopolitice Rusiei. Transnistria va fi principala preocupare a lui Kozak. Va reuși? Nu cunosc. Depinde de guvernarea noastră pe cât este de sinceră în privința relațiilor cu Rusia, dar şi de capacitatea de mobilizare a societății pentru că Rusia va încerca, neapărat, să repete anul 2003 şi „planul Kozak”. Citeşte mai mult »

Filipp, ca mulți dintre noi, este din familie de deportați. Rar basarabean, care nu are această durere. Pe bunica și mama mea nu le-au deportat pentru că îl uciseseră pe bunicul patern pe 16 aprilie 1945. Iar pe tatăl meu l-au ucis, la numai 24 de ani, în 1953 – cu numai patru luni înainte de nașterea mea. 

Am avut ca slogan intim al vieții mele afirmația extraordinară din ”Arta conversației”, de Ileana Vulpescu – ”viața mea a fost plină de absența tatălui”…

Filipp Druță a devenit, între timp, un bun jurist și avocat, iar astăzi, când toți basarabenii cu rude deportate, dar și ceilalți, cu suflet, îi deplâng pe cei ce s-au prăpădit prin exterminările antinaționale comuniste, m-a rugat să republic textul de mai jos. O fac în numele basarabenilor români care au avut și care mai au de suferit urmare a deportărilor.

Mai cred că ar fi bine politicienii să rezolve problemele deportaților, pentru care m-am luptat și eu ca deputat, alături de care am fost în marșuri unioniste, decât să meargă pe la monumente și să facă populism politic…

Vitalia Pavlicenco

Hora Unirii, de Ziua Europei, PNL, 9 mai 2008

Cântec de Unire, Lansarea campaniei electorale PNL la Orhei, 2010

PNL a participat la Protestul PC ”DA”, 7 iunie 2015

Să scriem ori să mai așteptăm?

Mă gândeam și mă tot întrebam dacă e cazul să scriu vreun articol ori să mai aștept – după mitingurile și marșurile recente de la Chișinău. În postările scurte de acum câteva săptămâni, în contextul scrutinului local nou anulat, am făcut aluzii fine contând că protagoniștii acțiunilor de protest sunt sinceri când vorbesc de ”unitate” și de ”unire”. De fapt, al doilea miting a confirmat că ei și cei ce îi îndrumă rămân în spațiul conceptual din anul 2015 – al ”unității” și ”unirii” fără identitate a unor forțe neclare, dar, de fapt, a oamenilor fără idee despre identitatea lor, despre conștiința națională, cetățeni străini scopului major al ”unității naționale”. Am scris atunci mai multe articole despre lipsa de finalitate a unor asemenea acțiuni politice, electorale, dar A-naționale.

http://www.pavlicenco.md/2015/09/01/pnl-sprijina-protestele-antiguvernare-dar-solicita-claritate/

http://www.pavlicenco.md/2015/05/04/pe-26-februarie-intrebam-de-ce-nu-spunem-lucrurilor-pana-la-capat/

Credeam că din 2015, când cei care urcau pe scenă atunci și până în 2018, când, practic, doar cu mici excepții, urcă tot aceiași, plus Maia Sandu, ceva s-a schimbat în mentalitatea organizatorilor. Din păcate, am greșit în această naivă speranță.

În ce constă manipularea?

Și nu cred că e o problemă că acțiunea, până la urmă electorală, a reprezentanților a trei entități politice, care și-au asumat protestul urmare a invalidării alegerilor în Municipiu, sunt convinși că vor putea utiliza din plin energia de imagine, solidaritate și speranță a maselor în parlamentarele din toamnă. E dreptul fiecăruia să facă ce crede mai bine, chiar să manipuleze, să amăgească, să inducă niște speranțe false și să înșele niște așteptări sincere. La noi de multă vreme se reușește a se obține votarea unor viitoare deziluzii. Însă, până la urmă, viața le împarte tuturor ceea ce merită. Citeşte mai mult »

Miercuri, 27 iunie, a avut loc ședința lărgită a BPC al PNL, cu participarea membrilor din Chișinău ai Delegației Politice Naționale. S-a discutat momentul politic și s-a adoptat textul Declarației de mai jos.

Declarația PNL în noua situație politică

– doar un semnal de unitate poate mobiliza major societatea

PNL a cunoscut din plin abuzurile regimului Voronin și ale pretinsului regim proeuropean instaurat după anul 2009, când național-liberalii au și sprijinit sincer partidele care se arătau reformatoare după plecarea comuniștilor de la Putere.

În pofida abuzurilor descurajante, PNL a participat la toate scrutinele, exceptând 5 aprilie 2009 (național-liberalii fiind pe lista MAE), 29 iulie 2009 (când PNL s-a retras în favoarea alternativei proeuropene) și prezidențialele de acum doi ani, când a fost victima unor aleși și reprezentanți locali ai partidelor parlamentare.

În alegerile din 2014 majoritatea rezultată a fost clădită pe furtul voturilor unor partide extraparlamentare, inclusiv ale PNL, manipulându-se populația prin necesitatea ”apărării, cu orice preț, a vectorului european”, vector compromis ulterior. Furtul voturilor a afectat grav capacitatea de funcționare a partidelor, în special unioniste, după 2014.

Totuși, PNL a înfruntat justiția națională și a acumulat experiență în această luptă pentru dreptate în istoria sa de 11 ani. Având o amară experiență de rezistență în fața regimurilor nedemocratice, a regimurilor hoțești, fals proeuropene, PNL pledează continuu pentru coagularea forțelor provestice – în vederea obținerii unei victorii comune decisive.

PNL vede în prezent una din trei coagulări reformatoare posibile: o coagulare liberală, o coagulare unionistă sau – o variantă optimă – o coagulare eurounionistă. Identitatea românească și obiectivul național al Unirii sunt testul de sinceritate și toleranță pentru europeniștii încă neunioniști. Citeşte mai mult »