Aseară la Pro TV am primit răspuns pozitiv de la Octavian Țîcu la întrebarea ”dacă s-ar bucura unioniștii din Parlament – (dacă sunt într-adevăr unioniști și dacă sunt sinceri – când ne gândim că unii au cam tot hălăduit prin partide de la 2009 încoace).- să vină în Legislativ niște unioniști care candidează în prezent în circumscripții”.
De asemenea, am pus niște întrebări retorice – dacă e mai bun cel consecvent și care nu greșește, sau cel care tot greșește, după care „se trezește, se dumirește” și, peste noapte, ca Maia Sandu, devine – ca să vezi – erou?
Am mai vorbit de tendința celor fără de personalitate de a se tot poza (ilegal) cu vicepremieri, premieri sau foști președinți ai Țării noastre România – mai recent dezavuați și ca turnători și securiști, precum spune instanța de judecată despre Traian Băsescu, cel care așteaptă acum decizia Curții de Casație, care îi va spune definitiv de a fost el sau nu a fost ”securistul/turnătorul Petrov”.
Păcat că această campanie se încheie, că mai erau multe de spus…
I-am amintit lui Țîcu și ce a răspuns când i s-au făcut avansuri de a accepta să vină – cu mulți ani în urmă – în PNL… Pe atunci nu se arăta declarat ca ”naționalist”, ”unionist”, iată că a evoluat spre un unionism politic declarat.
Fraților, nu știu cum se tot întâmplă, dar sistemele mereu pregătesc lucrurile după principiul ”la vremuri noi – tot noi”… Noi credem că îi votăm pe ai noștri, dar când ne trezim a doua zi, iarăși am votat ”de-ai lor”…