Discuțiile în problema prevederilor proiectului de lege privind noua legislație electorală demonstrează, evident, intenția autorilor inițiativei legislative de a adopta sistemul electoral mixt, cu anunțata ținere cont de sugestiile experților Comisiei de la Veneția.
PNL, prin reprezentanții săi, a anunțat clar că are prevăzut în Programul politic sistemul electoral mixt, pentru că, atunci, în 2006, cînd s-a desfășurat congresul de reconstituire, în a treia formulă, a Partidului Național Liberal. Era în plin regim comunist, prăbușit, cu greu, în anul 2009. Opoziția democratic de atunci și percepția public era că doar Vladimir Voronin, liderul neocomunist, postsovietic, din al doilea stat românesc, era cunoscut, ceilalți fiind niște persoane necunoscute, anonime, chiar mediocrități, de aceea mai multe forțe anticomuniste de atunci optau pentru un sistem electoral mixt, prevedere care era prevăzut și în Programul politic al PLDM-ului – partid care creștea, după 2008, ”ca pe drojdie”, care a încercat să promoveze și ca lege această versiune în Parlament, dar lupta politică acerbă nu a permis finalitatea înlocuirii sistemului.
Membrii organismelor colective ale PNL.md optează, în majoritatea lor, 
pentru un sistem proporțional îmbunătățit, pornind de la experiența electorală nefastă din scrutinele desfășurate după 2009 încoace. Dar, avîndu-se în vedere insistența și puterea de decizie a majorității parlamentare, care a acceptat un proiect de lege comasat cu adepții președintelui socialist Igor Dodon, conducerea PNL participă la numitele Dezbateri publice din incinta Parlamentului pentru a încerca obținerea îmbunătățirii componentei proporționale a sistemului mixt, ce va fi, cel mai probabil, adoptat în Parlament. Dezbaterile vor continua pe 12 iulie.
Discuțiile de la 5 iulie au fost aprinse și în mare parte în contradictoriu.
PNL a anunțat, prin președintele prezent, poziția partidului pe următoarele aspecte, care au fost luate în dezbatere în baza recomandărilor Comisiei de la Veneția și a unor soluții propuse de Comisia parlamentară avînd ca sarcină elaborarea acestora:
- La primul punct s-a discutat aspectul finanțării campaniilor electorale și al controlului. Tangențial, s-a abordat problema controlului și în faza COLECTĂRII SEMNĂTURILOR pentru eventualii candidați în circumscripțiile uninominale. Deoarece printre sugestiile și recomandările Comisiei de la Veneția nu se regăsește aspectul legat de colectarea semnăturilor, președintele PNL a propus să se suspende acest capăt de problem, pentru a se vedea oportunitatea și raționalitatea colectării semnăturilor în cazul partidelor, care va fi discutată atunci cînd se vor propune facilități la colectarea semnăturilor în cazul candidatelor-femei. Totuși, la acest compartiment, s-a spus că persoanele care candidează din partea partidelor nu ar trebui să fie obligate să colecteze semnături pentru că partidele – sigur, nu toate – au o activitate permanent, au acțiuni statutare interne, și manifestări publice în localități. Ele nu pot fi egalate cu eventualele persoane care vor să candideze independent. De exemplu, cum să egalăm un membru al unui partid cu o persoană fără de partid, care se trezește într-o dimineață și dorește să devină candidat independent și, evdent, trebuie să încerce să își adune adepții, ca o certitudine că cineva îl poate sprijini. El nu poate, astfel, fi egalat cu membrul de partid, cu membrul unei colectivități care face parte dintr-o formațiune înregistrată și activează conform rigorilor legale. Totuși, pînă se va discuta poziția legată de colectarea semnăturilor, în esență, membrii PNL, care au cunoscut din plin amarul acestei realități influențate puternic politic, vom notifica o continuare. L-am întrebat pe un primar, participant la discuții, care este rostul, rolul și menirea sa de a autentifica listele de subscripție. A recunoscut că poți verifica listele și stabili cu exactitate dacă o persoană sau alta locuiește în acel sat, dacă e ceva mai mic, dar nu poți verifica atunci cînd e vorba de un oraș. De aceea, pretinsa autentificare de către administrația public locală a listelor de subscripție este o formalitate inutilă, formală, menită doar să fie un instrument de influență politică împotriva concurenților electorali. Să nu se uite rolul factorului administrative, folosit din plin de partidele de la Putere și, astfel, startul egal este compromis. Este adevărat că în proiectul de lege nu se spune expres despre autentificare, dar rămîn o serie de întrebări la care răspunsul îl vom aștepta la runda viitoare de discuții, unde vom întreba Cine se ocupă de verificarea listelor? E posibil ca orice primărie să se poată substitui CEC-ului? Cum facem cînd nici CEC-ul nu a verificat semnăturile, chiar dacă e conectat la baza de date oficială a Registrului populației? De asemenea, ce fel de grupuri de inițiativă cînd e vorba de partid? – idee formulată de reprezentantul Asociației ”Promo Lex”, care a argumentat iraționalitatea acestora în cadrul partidelor ca și concurenți electorali. De ce să nu urmăm exemplul României, unde listele sunt simplu preluate de pe site-ul Autorității Electorale și se pot face și individual, fără autentificare și alte formalități din partea primarilor și a BEC-ului…Sigur, nu există nicio îndoială că unii primari, probabil, în ale căror birouri ”s-au colectat semnături”, nu suportă atît de ușor inutilitatea lor în campanile electorale, pentru că dispare ”lucrativitatea”, dar cum să judecăm noi, reprezentanții partidelor extraparlamentare, care s-au lovit în campania pentru alegerile prezidențiale de fenomenul autentificării semnăturilor colectate de către cei care spuneau că ”e de ajuns că au colectat două-trei partide semnături”. În plus – de unde atîția oameni să semneze pentru atîția candidați, cînd nici să nu se permit să semnezi pentru doi-trei și cîți alții vrei, așa cum este în România? Nouă, PNL, primăria lui Ilan Shor, de la Orhei, ne-a ținut listele cinci zile și au scos niște semnatari, pentru că, probabil, deja semnaseră pentru ”ilustrul Primar ot Orgheev gorodișko”, avîndu-l ca viceprimar pe fostul activist comunist Valerian Cristea. Sau cînd în atîtea localități – primari bărbați sau femei, – erau atît de curioși să vadă ”ce unioniști avem noi prin localitatea noastră”și încercau să copieze, să xeroxeze listele noastre.
- Problema PRAGULUI ELECTORAL. În două locuri, sugestiile
Comisiei de la Veneția includ prevederi care spun că ”Pragurile pentru accederea în Parlament a partidelor politice (…) rămîn înalte. (…) În special, acest aspect ar trebui să fie reexaminat în cazul în care este introdus un sistem mixt care favorizează partidele mai mari.” La acest compartiment am declarat că ”pragul a fost ridicat de pretinsa guvernare proeuropeană, din 4 în 6 la sută, dar, de obicei, cine face o acțiune, ia o decizie contra cuiva, i se întîmplă și dintre actualele partide din Parlament, nu vor trece la sigur cele cu certitudine în trecut. Cînd există prag și este înalt, mai mulți simpatizanți și doritori de a sprijini un concurent electoral, fiind sub amenințarea direct sau indirect că ”vine rusul”, ”vin ”rusii” sau ”vine Dodon”, care chiar a venit, haideți să îi votăm pe cei ”cu șansă”, ”să dăm un vot util”, „să nu ne pierdem votul” și alte trucuri securistice. Nu se știe cîți ne votau pe noi sau pe alții dacă nu existau aceste tertipuri și ele trebuie lichidate. Fiece formațiune să ia cît reușește să mobilizeze și să apere dintre voturi. Această falsă idee, antidemocratică, precum că nu e nevoie de anulat pragul sau de redus drastic, pentru a ”evita pătrunderea partidelor radicale în Parlament” este demnă de chemat în justiție, pentru că toate partidele existente sunt înregistrate oficial, activează conform legii și nu e niciun motiv să se adopte prevederi de lege după ce I SE ”NĂZARE” CUIVA ÎNȚEPENIT ÎN MENTALITATEA SOVIETICĂ, ANTINAȚIONALĂ ȘI ANTIROMÂNEASCĂ. Plus că în sistemul pe doar jumătate proporțional, se reduce numărul deputaților și dacă dorim cu adevărat ”înnoirea clasei politice”, care nu trebuie să fie bătaia de cap a unui partid oarecare, trebuie să deschidem calea prin anularea pragului, el fiind numărul de votanți de care e nevoie pentru a se acorda un mandate. Mai mulți participanți la discuții au fost de acord cu acest punct de vedere.
- PROBLEMA COTELOR PENTRU MINORITĂȚILE NAȚIONALE. Legat de această problemă sensibilă sau, mai curînd, care devine sensibilă prin dorința manipulatorilor de a cîștiga pe calea populismului, am declarat următoarele: ”PNL regret cănu sunt cunoscute rezultatele ultimului Recensămînt al populației – de aceea, e periculos și inadecvat să spunem ce compoziția etnică avem în baza autoidentificării cetățenilor noștri. Și nu întîmplător nu se cunosc rezultatele Recensămîntului, cuiva asta a trebuit cuiva. Din cîte știu, Autonomia Găgăuză nu își asigură independența economic, precum, ”pe măsură” (între ghilimele) își revendică o cotă de mandate atribuite automat activiștii populiști de acolo, care revendică 5 procente din teritoriu. Dacă un partid crede că va profita politic de problema minorităților, să știți că o să vă lovească efectul de bumerang. Nu deschideți Cutia Pandorei!” La discuții, s-a menționat că sunt, de exemplu, 240 mii de ucraineni în R.Moldova și nu locuiesc, așa cum se știe, compact, precum sunt și cei de origine rusă, dar nu ar putea solicita ”cote”, pentru că nu populează compact teritorii. A fost salutar că mai mulți alolingvi au prevenit, în cadrul discuțiilor, că tratarea neadecvată a acestei probleme este periculoasă și ar promova separatismul.
- Tangențial, în contextul atribuțiilor CEC pentru a crea circumscripțiile electorale, s-a discutat despre Autoritatea Electorală, subliniindu-se ideea pentru care optează și pe care a făcut-o public repetat PNL: ”CEC-ul TREBUIE SĂ INCLUDĂ CU DREPT DE VOT EGAL REPREZENTANȚI AI TUTUROR SUBIECȚILOR ELECTORALI, pentru a se da un start egal tuturor acestora și a se evita influența din partea partidelor politice și favoritismul unora dintre acestea.
Vitalia PAVLICENCO, președintele PNL
