Vitalia Pavlicenco, președintele Partidului Național Liberal din R. Moldova (PNL), fost candidat la funcția de Președinte al Republicii Moldova, ne-a relatat atît despre planurile de viitor ale partidului, cît și despre experiența pe care a învățat-o în urma alegerilor prezidențiale.
CURENTUL: Ați candidat la funcția de Președinte a statului, acum că cetățenii au ales un candidat, dorim să aflăm cu ce vă ocupați la moment?
Vitalia Pavlicenco: În privința mea nu pot spune pe deplin că am chiar ”candidat” pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova, deoarece nu am fost înregistrată după colectarea celor peste 15 mii de semnături. Înainte de etapa colectării am avut mai multe ședințe ale organismelor colective ale PNL, în care au menționat mai mulți colegi că aceste alegeri nu sunt oportune, ba că sunt artificiale și reprezintă o catastrofă, fapt confirmat acum. Noi nu le recunoaștem, dar viața politică este astfel încît – dacă nu participi sau nu te implici – riști să întrerupi procesul de fidelizare și de cristalizare a segmentului electoral.
De aceea, pentru noi a fost important să colectăm cele peste 15 mii de semnături, care ne-au legitimat ca partid, deși am candidat ca independent – aceasta a fost condiția altor entități politice și asociative, care m-au sprijinit. Am avut norocul ca dintre cei 12 parteneri de dialog bilateral și de negocieri în perioada de colectare a semnăturilor.
Ce facem acum? Noi, conducerea PNL, purtăm discuții cu echipele teritoriale, completăm baza de date a partidului. Pe 3 decembrie împlinim zece ani de la fondarea PNL – este un deceniu de luptă pentru românism, europenism, modernitate, unionism. Este un deceniu de rezistență a unui partid activ, neîncurcat în schemele și sistemul Puterii destul de contestate de populație.
Noi nu putem spune că am avut un mare succes politic pînă acum. Adică nu am intrat în Parlament nici în 2010, nici în 2014, pentru că și voturi ni s-au furat din gros, nici milioane nu am tocat în campaniile electorale, dar avem satisfacția morală că nu ne-am abătut de la calea noastră, că nu am murit, așa cum și-au dorit și își mai doresc atîția, că am instituționalizat unionismul în al doilea stat românesc și am impus discuțiile despre Unire în spațiul public și mediatic.
De aceea, vom continua lupta pe care am dat-o pentru adevărul că doar Unirea cu România este soluția pentru o evoluție normală a populației și teritoriului de dincoace de Prut. Ne gîndim să continuăm eforturile pentru realizarea, poate și parțială, a proiectului politic propus în iunie mai multor partide proeuropene și unioniste. Așa cum se știe din spațiul mediatic, noi vorbeam de patru pași pentru o cooperare – fiind vorba de alegerile parlamentare din România, de un candidat comun la prezidențiale, de un bloc electoral condus de copreședinți în viitoarele alegeri parlamentare și de crearea unui singur partid, cu o conducere unică, după alegerile legislative.
În cadrul partidului, am convenit să relansăm efortul de invitare a unor persoane noi, curajoase, unioniste și independente, care să fie și coordonatori de raioane, în ideea pregătirii de parlamentare, printr-o coagulare politică națională.
Vara am desfășurat și o frumoasă campanie de înscriere a basarabenilor în Registrul Electoral din România, acțiune care, urmată de colectarea celor peste 15 mii de semnături au reprezentat o perioada extrem de grea pentru un partid extraparlamentar care există din cotizații și din mici donații. Vreau să le mulțumesc din suflet tuturor celor care au făcut acest sacrificiu și să le spun celor care vor citi acest interviu că sprijinitorii PNL sunt sinceri în aspirațiile și munca lor, sunt oameni cu adevărate convingeri, nu sunt oportuniști sau conjuncturiști, nici profitori. Aceasta pe foarte mulți nu îi aranjează. Noi suntem printre puținii candidați care am adunat din casă în casă semnături, nu le-am pictat din baze de date învechite sau pe la cimitire, de la decedați.
Curentul: Ce planificați în domeniul politic pe termen scurt, pe termen lung?
V.P.: Continuînd cele formulate mai sus, noi, PNL, am lansat multe idei și planuri în spațiul public. Problema e că nu există interesul clanurilor politico-oligarhice și ale sateliților lor să le discute, spre binele cetățeanului, al românilor și al alogenilor loiali românilor. De exemplu, noi invocăm de multă vreme necesitatea unui Pact de tipul Pactului de la Snagov, din 1995, al clasei politice din România, care a convenit atunci ferm calea spre NATO și UE. Noi îl propunem – pentru Europa, prin Unificarea cu România. Am invocate și propunerea, preluată de Klaus Iohannis în campania sa prezidențială, privind un Pact al clasei politice din România pentru Basarabia, pentru parcursul proeuroatlantic și proromânesc.
Am reclamat o coagulare a forțelor naționale cu raportare clară la partidele din spectrul politic românesc, asociate familiilor politice din structurile paneuropene. Am propus o serie de documente programatice și am expediat o serie de declarații și manifeste structurilor vestice și cancelariilor occidentale, nu mai spunem de România, prin care arătăm necesitatea refacerii neîntîrziate a unității naționale românești.
Insistăm pe necesitatea Legii Lustrației, fără de care nu putem face Unirea cu România, pentru că cei șantajabili o împiedică. În alegerile din 2014, am propus un program de acțiuni și pași absolut concreți spre Reîntregirea cu România, pași care sunt repetați ca imperative în spațiul public de liderii de opinie și de cei care au participat la aceste alegeri prezidențiale cu mesaj unionist. E bine că cel puțin așa se preiau și se propagă ideile și sugestiile PNL. Sigur, unii încă nu cunosc ce înseamnă în Republica Moldova să promovezi mesajul unionist, dar îl vor cunoaște, după care vor conștientiza necesitatea coagulării forțelor unioniste, românești și vor renunța la ideile de dislocare, substituire, care nu aduc un rezultat bun niciodată. Doar că să nu fie prea tîrziu.
La zece ani de activitate, noi, PNL, suntem mîndri că am convocat, în anul 2012, primul congres unionist, că am cîștigat procesul contra Ministerului Justiției, pînă la Curtea Supremă, pentru un Statut și Program unioniste, că am rezistat și provocării din partea acelui minister, pretins european, care a solicitat CC temei juridic pentru a declara PNL drept partid neconstituțional, după ce am mers în șapte campanii electorale și un referendum cu mesaj unionist.
Astfel, am instituționalizat unionismul ca obiectiv politic și acum urmează să punem cît mai mulți, umărul pentru promovarea colectivă a adevărului despre Unire. Noi, unioniștii, trebuie să găsim metodele pentru a depăși capcanele întinse mereu de antiromâni privind ”votul util” și ”lipsa șansei”, care, dublată de deturnarea voturilor prin falsificarea alegerilor, aduc un rezultat încă nesatisfăcător. Doar împreună putem reuși în viitoarele alegeri și pentru aceasta trebuie lăsate la o parte interesele meschine și orgoliile.
De asemenea, vom încerca să activizăm Consiliul Unirii, a cărui existență și funcționare constituie un obiect de mîndrie, în special, din 2012 pînă în 2015. Credem că apariția continuă a unor noi structuri unioniste, în loc să le consolidăm pe cele existente, duce la demultiplicarea mișcării de renaștere națională, care ar trebui să conducă, odată și odată, la un bun rezultat politic. Numai astfel, prin a contribui la o majoritate parlamentară națională, care să instaleze un Guvern cu adevărat național, am putea realize proiecte concrete pe linia apropierii concrete de România.
Sigur, printre cei ce se revendică unioniști, sunt și mulți traficanții și speculanți, profitori și oportuniști, dar timpul îi deconspiră pe toți.
Curentul: Ce lecție – ca să spunem așa – ați învățat în urma alegerilor prezidențiale?
V.P.: Și în urma acestor alegeri, ca și în alte dăți, am ajuns la concluzia că încercările, de 25 de ani, ale promotorilor de scenarii oculte în locul substituirii luptei sincere și curajoase pentru obiectivul de unitate națională românească printr-o vînzoleală proeuropeană fără culoare, fără identitate, fără conștiința națională, are menirea să amine Reunirea basarabenilor cu frații români. Și atîta timp cît va fi așa, nu vom ieși din mocirlă. Putem spune clar că s-au conturat două tipuri de ”stataliști” – stataliști falși proeuropeni și stataliști falși proruși, care ne sfîșie viața, existența, viitorul și destinul. De ce sunt falși proeuropeni și falși proruși?
Pentru că și unii, și alții spun una și fac alta. O să îl vedeți și pe Dodon cum o să devină ca Voronin, cum o să își deconspire esența, pentru că va încerca și el să umble cu fundul în două bărci – în cea europeană, și în cea moscovită. Iar mesajele de bunăstare, de prosperitate, de prietenie cu nu știu cine sunt doar pentru a înșela oamenii și a le capta voturile. Ei își urmează propriile interese și nu reprezintă ceea ce spun despre sine.
În privința celor ce se consideră proeuropeni, țin să menționez că, atîta timp cît cei care se declară astfel nu vor fi și proromâni și unioniști, pentru că doar unioniștii sunt proeuropeni autentici, ei vor continua să facă jocul dodonilor, voroninilor și al altora care ne țin pe loc.
Iar ei, între timp, își vor face averi incuantificabile. Doar îmbinarea celor două opțiuni politice – proeuropenism și prounionism poate conduce la o inversare ireversibilă a situației politice și noi putem fi în România reîntregită, NATO și UE, spre binele tuturor cetățenilor noștri.
Anastasia Borta