Loading Facebook Comments ...

7 Comments

Add a Comment
  1. La 100 de ani de la izbucnirea Primului Război Mondial, istoricul român Neagu Djuvara face o analiză a raporturilor de forțe dintre marile puteri și în contextul crizei politice din Ucraina. Acesta a acordat un interviu pentru postul român de televiziune Digi24, transmite UNIMEDIA.
    Neagu Djuvara, la cei 97 de ani ai săi, poate spune că a trăit foarte intens istoria ultimului secol, după ce a trecut prin două Războaie Mondiale și prin Războiul Rece.

    În contextul crizei din Ucraina, istoricul consideră că frica față de ruși este exagerată. „La noi în ţară ne temem de ruşi ca şi cum am fi acum 200 de ani? Dar lumea nu ştie, fiindcă nu citeşte cărţi de specialitate. Rusia este ţara nu numai din Europa, dar din toată lumea occidentală care are cele mai puţine naşteri. Are cea mai proastă demografie nu doar din Europa, ci din lume. Ceea ce înseamnă că, peste 100 de ani, aşa am citit într-o carte, în imensitatea teritoriului rus, ruşii nu vor mai reprezenta decât o zecime. Ei s-au dus ca pericol pentru noi, în orice caz. Pe de altă parte, lucrul de care se temeau cel mai mult sovieticii şi ruşii în general erau Statele Unite ale Americii, care, în cele din urmă, au fost cu adevărat stăpâne pe lume. Adică ceea ce vor să facă americanii se face, iar ceea ce vor să nu se facă, nu se face. Adică asta e părerea mea, că SUA sunt absolut dominatoare asupra Europei şi lumii cum a fost, că trebuie să găsim întotdeauna comparaţie, acum 2.000 de ani, Imperiul Roman. Nu se întâmpla în lumea cunoscută de atunci decât ce voia să facă Roma. E clar. Aşa e în momentul de faţă cu SUA”, precizează Djuvara.

    Istoricul este sceptic în privința unui război mondial în regiune. „Nu mai avem cu cine, pentru că americanii, adică SUA au devenit aşa de dominante în lume, că nu se întâmplă nimic în lume fără să intervină SUA. A fost un conflict în fosta Iugoslavie. Se băteau croaţii cu sârbii, nu s-a putut ajunge la pace acolo decât intervenind SUA. Şi-n două minute, cu bombele lor cu nu ştiu ce, pf, se face pace. SUA sunt acum ca, cum să spun, judecătorul pe toată planeta. Nu se mai poate întâmpla un mare război, pentru că există un jandarm al planetei care e SUA. Asta e părerea mea şi sunt convins că e bună, e corectă”, conchide Neagu Djuvara.

    Interviul integral poate fi citit și urmărit în format video pe digi24.ro.

  2. ucraina este bine sa fie mai mica decat este acum. Sa nu uitam ca ucraina se opune cel mai mult UNIRII celor DOUA TARI SURORI : REPUBLICA MOLDOVA si ROMANIA.

    Mie nu mi-ar place daca se vor face proteste anti UNIRE.

  3. Doamna Pavlicenco,
    De ce permiteti ca pe blogul D-voastra de pe vox.publika fascistul extremist „Russkii mirotvorets” sa predice ideile fascismului? Acest criminal vorbeste acolo despre „Datoria arianului alb rus” de a cotropi popoarele „subdezvoltate” si despre führerul Putin, geniul tuturor timpurilor si a popoarelor. Vorbeste despre parada transnistrenilor la Chisinau de 9 mai si de ocupatia ruseasca a Moldovei. Nu se poate oare face ordine?

  4. =Tenuţă Unionistu dela HERŢA=

    After Crimea, Wary Eastern Europe Asks:
    Who’s Next?
    –––––––––––––––––
    Bucharest, Romania, March 14, 2014 (AP)
    By ALISON MUTLER and MONIKA SCISLOWSKA Associated Press

    http://abcnews.go.com/International/wireStory/crimea-wary-eastern-europe-asks-22912181

    Broken promises of help from the West.
    A tragic history of Russian invasion that goes back centuries. A painful awareness that conflicts in this volatile region are contagious. These are the factors that make nations across Eastern Europe watch events in Ukraine — and tremble.

    From leaders to ordinary people, there is a palpable sense of fear that Russia, seemingly able to thumb its nose at Western powers at will, may seek more opportunities for incursions in its former imperial backyard. The question many people are asking is: Who’s next?
    ––––––––––––––––––-
    “There is first of all fear …
    that there could be a possible contagion,”
    Romanian Foreign Minister Titus Corlatean
    told The Associated Press in an interview.
    “Romania is extremely preoccupied.”

    Specifically, concerns run high that after taking over the strategic peninsula of Crimea, Russian President Vladimir Putin may be tempted to try a land grab
    in Moldova,
    where Russian troops are stationed in the breakaway province of Trans-Dniester.
    It’s one of several “frozen conflicts” across Eastern Europe whose ranks Crimea — many in the West now say with resignation — has joined.

    In Romania,
    which neighbors predominantly Romanian-speaking Moldova,
    Monica Nistorescu urged the West to stand up to Putin — lest he come to view himself as unbeatable.

    “The world should stop seeing Putin as the invincible dragon with silver teeth,” said Nistorescu,
    “because we will succeed in making him believe
    that Russia is what it once was.”

    Across the border, Moldovan fears of Russian invasion were in no way theoretical:
    “We are afraid the conflict in Ukraine could reach us in Moldova,” said Victor Cotruta,
    a clerk in the capital Chisinau.
    “Russian troops could take over Moldova in a day.”
    –––––––––––––––––––-
    Many in the region are keenly aware that Poland
    had guarantees of military aid from France and Britain against Nazi aggression. But when Hitler invaded
    in 1939, France and Britain didn’t send troops
    to Poland despite their declarations of war.
    That history feeds skepticism that NATO
    would come to the aid of eastern member nations
    in the event of a Russian attack.

    “Poland’s history shows that we should not count
    on others,” novelist Jaroslaw Szulski told The AP.
    –––––––––––––––––––-
    Such feelings are particularly acute in the Baltic nations that are members of NATO and the European Union. Estonia, Latvia and Lithuania have sizable Russian populations that Moscow periodically declares it needs to “protect” — the key word Putin used in justifying its invasion of Crimea.

    “I’m a bit skeptical,” said Tiina Seeman in Tallinn, Estonia, when asked if she believed the West would come to her nation’s rescue.
    “I’d like to believe so but I can’t say I trust them
    100 percent.”

    Moscow routinely accuses Estonia and Latvia of discriminating against their Russian-speaking minorities. Tensions between Russia and Estonia soared in 2007, when protests by Russian-speakers against the relocation of a Soviet-era war monument ended in street riots. Many Estonians blamed Moscow — which has handed out passports to ethnic Russians in the Baltics — for stirring up the protests.

    As she arrived at an EU emergency summit on Ukraine last week, Lithuanian President Dalia Grybauskaite expressed more confidence than Seeman
    in the U.S.-led security alliance:
    “Thank God!
    Thank God that we are already 10 years in NATO!”

    But she, too, expressed grave concerns about
    Russia’s actions:
    “Russia today is trying to rewrite the borders in Europe after World War II.”
    –––––––––––––––
    N.B.
    O TRADUCERE TRUNCHIATA IN ROMANA
    de pe Unimedia:

    Associated Press:
    “Trupele ruse ar putea prelua
    o parte din Rep. Moldova într-o zi”
    –––––––––––––––-

    După preluarea peninsulei strategice Crimeea, președintele rus Vladimir Putin ar putea fi tentat
    să încerce să-și ia o parte a Republicii Moldova,
    unde trupele rusești staționează în regiunea separatistă Transnistria, scrie Associated Press,
    citat de UNIMEDIA.

    De la lideri la oamenii de rând, există un sentiment palpabil de teamă că Rusia, aparent capabilă să sfideze Occidentului, poate recurge la diverse incursiuni în fosta sa curte imperială. Întrebarea pe care o pune
    multă lume este: Cine urmează?

    În Republica Moldova temerile față de o posibilă invazie rusă nu sunt teoretice.
    „Ne temem că conflictul din Ucraina ar putea ajunge
    la noi în Republica Moldova. Trupele ruse ar putea prelua Republica Moldova într-o zi”,
    a declarat Victor Cotruță,
    un funcționar din Chișinău.

    În România, țara vecină Republicii Moldova,
    Monica Nistorescu îi solicită Occidentului
    să-l înfrunte pe Putin.
    „Lumea ar trebui să nu-l considere pe Putin
    drept un balaur invincibil cu dinți de argint,
    pentru că vom îl vom face să creadă că Rusia
    este ceea ce a fost cândva”,
    a declarat Nistorescu.
    –––––––––––––––––
    P.S.
    NOTATI ATENT CA “UNIMEDIA”
    MANIPULATOARE SI ROMANO-FOBA
    A EVITAT SA TRADUCA FRAZA CORECTA DIN ENGLEZA:
    “IN ROMANIA,
    CARE SE INVECINEAZA CU MOLDOVA
    CU O POPULATIE MAJORITARA ROMANOFONA”…
    ———————
    no comment !

  5. Cuvintele INCREDIBILE rostite de Vladimir Putin, când credea că MICROFOANELE au fost oprite.

    Situaţia din Crimeea nu este deloc una simplă. Rusia nu va renunţa în ruptul capului la „părticica” preţioasă care îi asigură control parţial peste Ucraina, iar ţara condusă „legitim” de Ianukovici pare să nu cedeze în faţa ruşilor.

    Europa intervine doar la nivel declarativ şi condamnă acţiunile militare şi sociale ale Rusiei în Ucraina, mai mult nu poate face, pentru că dependenţa de Rusia este incredibilă.

    Exporturile în valoare totală de 520 de MILIARDE de euro anual fac din Occident o „păpuşă” în mâna păpuşarului de la Kremlin, iar dependenţa de gazul rusesc este încă un as pe care Rusia îl scoate de fiecare dată când este cazul.

    La rândul lor, americanii condamnă acţiunile ruşilor, promit sancţiuni – care nu mai vin – şi spun sus şi răspicat că sunt de partea Ucrainei decimată după protestele însângerate din Kiev. Însă nimic mai mult.

    Înregistrările cu Vladimir Putin care au apărut pe site-urile ruseşti arată însă adevăratul plan al preşedintelui rus. Acesta a spus către un apropiat al său, la finalul unei conferinţe de presă, fără să ştie că microfoanele încă mai merg: „Destrămarea URSS-ului a fost cea mai mare CATASTROFĂ GEOPOLITICĂ a secolului XX. Eu voi face tot ce îmi stă în putinţă pentru a reuni vechiul URSS”, scrie utro.ru

    Oricum, analiştii politici consideră că lipsa de reacţie oficială a liderului de la Kremlin este „suspectă”. Pe lângă convorbirile telefonice pe care acesta le-a avut cu diverşi lideri politici europeni, Putin nu prea a ieşit să facă declaraţii publice lămuritoare cu privire la situaţia din Ucraina.

    Se pare că preşedintele rus „tace, dar le face”.

  6. Un antinebun

    Centre subversive ruse planifică scenariul din Crimeea și pentru Găgăuzia

    Faptul că în primele trei luni ale anului 2014 s-au produs o mulţime de evenimente în regiunea bazinului Mării Negre, este o dovadă în plus că aceste mişcări de pe eşichierul geopolitic au dat startul unor noi eventuale scenarii.

    În mod sigur, aceste repercusiuni pot avea şi efectul de bumerang, căci teoriile inventate deseori se soldează cu eşec. La acest capitol se înscrie şi organizarea referendumului ilegal din regiunea UTA Găgăuzia, iar mai nou acelaşi scenariu urmează a fi aplicat şi în autonomia Crimeea. Cu certitudine actorul implicat în cele două scenarii rămâne acelaşi: „de la ruşi vine ploaia!”

    E lesne de înţeles că aceste provocări au fost pregătite pas cu pas, iar planurile acestora s-au realizat după cum au punctat mai-marii comanditari. Nu este greu să identifici acest „comanditar” care îşi doreşte să nu piardă influenţa de altă dată şi încă mai speră la renaşterea unui nou de imperiu gen URSS, dar care să poarte numele Uniunea Eurasiatică.

    Totuşi apare întrebarea: Cine sunt de facto regizorii acestor scenarii? Drept rezultat al unor investigaţii am constatat că atât în UTA Găgăuzia, dar şi în Crimeea, motivaţia socio-politică a referendumului a fost trasată de către Centrul Tehnologiilor Politice „Politcontak”, în persoana lui Andrei MEDVEDEV.
    Din biografia lui Andrei Medvedev se cunoaşte că în 1991 a absolvit Şcoala Superioară K.G.B. de la Moscova. Ulterior, a activat în cadrul Serviciului Federal de Securitate al FR, fiind detaşat în diferite misiuni în regiunea Caucazului de Nord şi Asia.

    (http://windowrussia.ruvr.ru/2013_11_07/Rossija-dolzhna-predlozhit-svoim-partneram-ideologiju-spravedlivosti-2553/).

    În anul 2005, Medvedev A. se evidenţiază în calitate de fondator al Centrului „Politcontakt” de pe poziţiile căruia demarează anumite cercetări socio-politice în regiunile Crimeea, Basarabiei de sud, iar din 2012, organizaţia îşi face apariţia pe teritoriul Republicii Moldova.

    Studiile realizate de către organizaţia dată, se axează în special pe subiecte ce vizează următoarele preocupări „Bucovina şi Basarabia lecţii istorice în perspectiva securităţii regionale”, „Alegerea geopolitică a R. Moldova şi starea de spirit a populaţiei” (http://www.politcontakt.ru/category/publications/page/2/).

    De notat şi faptul că din primăvara anului 2012, când a fost demarat procesul de promovare a Uniunii Vamale şi implicit aderarea RM în cadrul acestei structuri, care deocamdată nu există, Centul „Politcontakt” a realizat o serie de acţiuni axate pe studierea proceselor socio-politice din RM. Concomitent, structura dată a prezentat şi anumite studii ce motivează alegerea de către populaţia RM a vectorului eurasiatic.

    Evidenţiem şi faptul că la 23 aprilie 2013, în cadrul conferinţei intenţionale „RM – perspectivele integrării eurasiatice”, desfăşurată la Comrat, A. Medvedev a îndemnat conducerea Găgăuziei să adopte anumite măsuri legislative ce ar fixa dreptul Găgăuziei de a decide asupra vectorului extern de activitate. Cităm: „dacă conducerea UTAG nu va adopta asemenea decizii, în asemenea caz specificul cultural al autonomiei va fi lichidat”.

    Întâmplător sau nu, în cadrul aceleaşi conferinţe, Medvedev a comparat UTA Găgăuzia cu Republica Autonomă Crimeea, menţionând că autonomia diferă de Ucraina la fel cum Găgăuzia diferă de Republica Moldova. (http://www.politcontakt.ru/2013/04/vyistuplenie-a-medvedeva-na-na-mezhdunarodnoy-konferentsii-respublika-moldova-i-perspektivyi-evraziyskoy-integratsii/)

    Urmare a acestor acţiuni, în perioada august-septembrie 2013 Centul „Politcontakt” a realizat un sondaj sociologic în anumite localităţi din Găgăuzia prin care a studiat opinia publică în privinţa preferinţelor integrării externe a găgăuzilor. Rezultatele studiului au fost prezentate oficial de către Medvedev la Comrat (08 octombrie 2013) şi, respectiv la Chişinău (10 octombrie 2013). (http://gagauzinfo.md/index.php?newsid=9560)

    Circumstanţele descrise în mod vădit atestă implicarea factorului extern în afacerile interne a RM. În această situaţie ne întrebăm: oare şi de această dată vor închide ochii organele abilitate?
    http://ido.md/?p=1370

  7. Mulți ruși cu demnitate : Nemtov & K°.
    Doamna, stiti bine cine-l finanteaza pe rusul cu demnitatea

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *