Proiect de lege la București pentru basarabenii privați de cetățenia română contrar voinței lor

      Acest proiect de lege a fost elaborat de trei membri și ai Consiliului Unirii – deputatul român Bogdan Diaconu și de doi copreședinți ai CU – Nicolae Dabija și Gheorghe Viță. Sarcina societății civile de pe ambele maluri ale Prutului este să solicite Parlamentului României să voteze o asemenea lege. Vitalia P.

549983_506632509372166_1794419022_nCu privire la modificarea art.11 din Legea Cetăţeniei Române nr.21/1991

PROIECT-LEGE

Pentru dezbateri în Parlament

Art.11 din Legea cetăţeniei române se modifică şi va avea următorul conţinut:

„ Locuitorilor din teritoriile României, ocupate de URSS (stat care nu mai există) în urma consecinţelor Pactului Ribbentrop-Molotov, care au dobândit cetăţenia română prin naştere, potrivit legilor în vigoare până la data de 23 august 1944, precum şi descendenţilor lor pînă la gradul III, li se păstrează cetăţenia română şi pot solicita la toate Oficiile de Stare Civilă din România transcrierea ori înscrierea în Registrul de Stare Civilă Române a certificatelor sau extraselor de stare civilă eliberate de autorităţile străine, în condiiţiile Legii nr.119/1996 –Cu privire la actele de stare civilă”

Preşedintele Camerei Deputatilor

Preşedintele Senatului

Societatea Civilă din Basarabia, Forul Democrat al Românilor din R. Moldova, preşedinte – Academicianul Nicolae Dabija, care numara 200000 de membri cu adeziuni dintre care 150 de ONG-uri si Uniunea Românilor din Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, preşedinte – Gheorghe Viţă avocat, consilier juridic de stat, Vă roagă respectuos să studiaţi şi să înregistraţi la Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor pentru dezbateri în Parlament proiectul de Lege „Cu privire la modificarea şi completarea art.11 din Legea cetăţeniei române nr.21/1991, propus de societate civilă din Basarabia din următoarele considerente:

Articolul 11 din Legea cetăţeniei române nr.21/1991 este neconstituţional si intră in contradictie cu art.5, alin.2 din Constituţia Romaniei „Cetăţenia dobândită prin naştere nu poate fi retrasă”. De asemenea, intră în contradicţie cu art.5, alin.2, litera b) din Legea nr.21/1991 – în sensul că sunt cetăţeni români copiii care s-au născut în afara României şi ambii părinţi sau numai unul dintre ei are cetăţenia română şi art.33 din Legea specială – sunt şi rămân cetăţeni români persoanele care au dobândit şi au păstrat această cetăţenie potrivit legislaţiei anterioare. Art.11 în forma şi conţinutul lui actual în temeiul căruia redobândesc cetăţenia română Basarabenii şi Bucovinenii este necostituţional. Mai mult ca atît:

Actul Unirii votat de Sfatul Ţării la 27 martie 1918 nu a fost anulat pînă în prezent, nici Decretul Lege nr.842, din 9 aprilie 1918, asupra UNIRII BASARABIEI CU VECHIUL REGAT AL ROMÂNIEI, publicat în Monitorul Oficial al Romaniei nr.8 din 10 aprilie 1918;

  1. Legea nr.793 –pentru reglementarea cetăţeniei locuitorilor din Basarabia şi Bucovina de Nord din 03 septembrie 1941, Lege neabrogată până în prezent, unde în art.1 din prezenta Lege, se spune clar: au fost şi sunt români:

a)     Toţi locuitorii din teritoriile dezrobite care, potrivit legilor în vigoare la 28 iunie 1940, se bucurau de naţionalitatea română.

b)    Copiii născuţi la 28 iunie 1940 sau după această dată, pe teritoriile dezrobite, dacă tatăl sau în cazul copilului nelegitim – mama -, au fost şi sunt cetăţeni români, potrivit prevederilor de la litera a);

c)     Regulamentul nr.15 – privitor la constatarea cetăţeniei române a locuitorilor din Basarabia şi Bucovina de Nord din 26 mai 1942, Publicat în Monitorul Oficial al României, Partea-1 nr.110- act normativ neabrogat pînă în prezent.

Capitolul I din Regulament

Dispoziţii Generale

Art.1 – Constatarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de legea pentru dobândirea şi pierderea naţionalităţii române din 24 februarie 1924, ca şi de art.1 şi 2 din Legea nr.793 din 1941, pentru reglementarea cetăţeniei locuitorilor din Basarabia şi Bucovina de Nord, se va face în conformitate cu dispoziţiile prezentului regulament.

Capitolul II

Calitate de cetăţean român

Art.2 – Au fost şi sunt cetăţeni români:

  1. Locuitorii din teritoriile dezrobite Bucovina de Nord şi Basarabia care, potrivit legilor în vigoare la data de 28 iunie 1940, se bucurau de naţionalitatea română.

  2. Copii născuţi la 28 iunie 1940 sau după această dată pe teritoriile dezrobite Bucovina de Nord şi Basarabia, dacă tatăl sau, în cazul copilului nelegitim, mama, au fost şi sunt cetăţeni români, potrivit prevederilor de la nr.1.

Constituţia Romaniei

Art. 5 alin.2 – Cetăţenia dobândită prin naştere nu poate fi retrasă, inclusiv locuitorilor din teritoriile românesti ocupate în urma consecinţelor Pactului Ribbentrop-Molotov, născuți până la 28 iunie 1940 pe aceste teritorii, precum si descendentilor lor.

Potrivit art.5 alin.2 din Constituţia Romaniei – cetăţenia dobândită prin naştere nu poate fi retrasă, chiar dacă datorită modificărilor politco-teritoriale Basarabia şi Bucovina de Nord a fost anexată la URSS, iar după destrămarea imperiului sovietic face parte din statul Republica Moldova şi Ukraina.

Doar simpla voinţă neviciată poate duce la renunţarea la cetăţenie, exprimată printr-un demers individual. Ori nu se poate renunţa la cetăţenia unui stat printr-o cerere făcută unei autorităţi străine. Deci românii din Basarabia născuţi pe teritoriul Romaniei până la 28 iunie 1940, precum şi descendenţii lor, fiind cetăţeni romani nu au renunţat printr-o cerere autorizată către Statul Roman la cetăţenia romană si nici Statul Roman nu i-a lipsit de cetățenia româna.

În aşa mod, situaţia românilor din Basarabia şi Bucovina de Nord se circumscrie dispoziţiilor art.5 aliniatului 2 lit.b) din Legea nr.21/1991, în sensul că este considerat cetăţean roman cel născut în străinătate, dacă cel puţin unul din părinţi este cetăţean roman.

Astfel, descendenţii până la gradul III ai cetăţenilor români născuţi până la 28 iunie 1940 pe teritoriul României au dobândit cetăţenia romana prin naștere în străinătate, fiind născuti din părinţi cetăţeni români.

Dobândesc cetăţenia româna la acordare prin cerere cei care nu au avut-o nicio dată şi nici ascendenții lor nu au avut legătura cu Statul România prin cetăţenie. Redobândesc cetăţenia româna la acordare prin cerere cei care au fost cetăţeni romani, dar au pierdut-o din motive neimputabile lor.

Procedura de dobândire a cetăţeniei române prin acordare la cerere este prevăzută de legea specială, mai exact capitolul III din Legea 21/1991. Competenţa privind acordarea la cerere a cetăţeniei fiind atribuită Ministerului Justiţiei, nu se referă la românii din Basarabia şi Ukraina, care au  dobândit-o deja prin naștere.

Cu aleasa consideraţie

Gheorghe Viţă –Consilier juridic de stat gradul întîi, clasa întîi, Preşedintele Uniunii Romînilor din Basarabia, Bucovina de Nord şi Tinutul Herţa

Nicolae Dabija –Academician, Preşedintele Forului Democrat al Românilor din R. Moldova

Expunere de motive

privind modificarea şi completarea art.11 din
Legea nr. 21/1991 a cetăţeniei române, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Legea nr. 21/1991 a cetăţeniei române, republicată („Legea nr. 21/1991”), stabileşte modalităţile de dobândire şi pierdere a cetăţeniei române, însă nu tratează problema păstrării cetăţeniei romăne, situaţie în care se încadrează o parte dintre românii din Republica Moldova şi Ucraina, în temeiul principiului ius sanguinis. Potrivit articolului 11 din Legea nr. 21/1991: „Persoanele care au dobândit cetăţenia română prin naştere sau prin adopţie si care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau această cetăţenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum şi descendentilor acestora pînă la gradul 3, la cerere o pot redobândi sau li se poate acorda cetăţenia română, cu posibilitatea păstrării cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în ţară sau cu mentinerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de art 8 alin.(1) lit.c) şi e).

În concluzie, legiuitorul consideră că aceste persoane „au pierdut cetăţenia română” şi pot cere redobândirea sau acordarea acesteia, cu respectarea anumitor condiţii prevăzute de lege. Aceste prevederi contravin literei şi spiritului Constituţiei. Ele sunt discriminatorii şi aduc grave atingeri drepturilor constituţionale ale românilor din Republica Moldova şi Ucraina, plasîndu-i în aceeaşi «categorie cu persoanele care trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute de lege pentru dobîndirea cetăţeniei române, aplicabile pentru cetăţenii străini.
1. Evoluţia istorică a reglementărilor în materie de cetăţenie
Reglementarea constituţională şi legală a cetăţeniei române a avut la bază principiul ”ius sanguinis”, principiu consacrat şi prezent în legislaţia majorităţii statelor europene, statornicindu-se că este cetăţean român copilul care se naşte din păгinţi (sau numai un părinte) cetăţeni români, teritoriul unde s-a născut şi domiciliul fiind fără relevanţă în stabilirea cetăţeniei române. Acest principiu a fost reglementat prin următoarele acte, anterioare Legii nr. 21/1991:
a) Legea din 26.05.1877 (M. Of. nr. 117/26.05.1867) acorda cetăţenia română ofiţerilor „de origine română”, care AU servit în armata străina.
b) Ca urmare a semnării tratatelor de pace de la Versailles care consfinţea recunoaşterea statului unitar român în noile graniţe, a fost adoptat Regulamentul Regal din 1 noiembrie 1923, pentru aplicarea dispoziţiunilor tratatelor de pace şi anexelor lor cu privire la constatarea drepturilor de a dobîndi naţionalitatea romînă şi a pierderii acestei naţionalităţi. Potrivit acestui Regulament, „supuşii fostului imperiu al Rusiei, stabiliţi pe teritoriul Basarabiei potrivit legilor ruse, care aveau domiciliul administrativ în Basarabia la data de 27 Martie 1918”, erau recunoscuţi ca avînd naţionalitate română „de plin drept şi fără nicio formalitate”.

c) Legea din 24.02.1924 (M. Of. nr. 41/1924), adoptată în baza Constituţiei din 1923, stabilea clar regimul constituţional al dobîndirii şi pierderii cetăţeniei române, în conformitate cu acelaşi principiu „ius sanguinis”, care se reafirmă şi în Constituţia din 1938 (M.Of. nr. 48/27.02.1938), precum şi în Legea 33 din 19.01.1939 (M. Of. nr. 16/1939) asupra dobîndirii şi pierderii naţionalităţii române.
d) Decretele nr. 125/1948 şi 33/1952 asupra cetăţeniei române, ca şi Legea nr. 24/1971 privind cetăţenia română, consacrau, de asemenea, acest principiu al cetăţeniei române .

Alte acte care au venit să reglementeze situaţia unor categorii de persoane care au fost cetăţeni români sunt: Decretul Lege nr. 7/1989 privind repatrierea cetăţenilor români şi a foştilor cetăţeni români din 31.12.1989, publicat оn Monitorul Oficial, Partea I, nr. 9 din 31.12.1989, act abrogat de Legea nr. 146/1998 şi Decretul-lege nr.137/1990, privind unele dispoziţii referitoare la cetăţenia română, din 11.05.1990, publicat în Monitorul Oficial Partea I, nr. 75 din 21.05.1990, act abrogat prin Legea 21/1990.
_________________________________________________________________
Art. 2: Sunt consideraţi ca supuşi români de plin drept şi fără nici o formalitate, în sensul dispoziţiilor tratatelor în vigoare.
a) Persoanele care aveau indigenatul (apartenenţa) în vreuna din comunele din: Transilvania, Banat, Crişana, Satmar şi Maramureş precum şi din Bucovina la data intrării în vigoare a tratatelor. Prin indigenat se înţelege aparţinerea la o comună, dobândită în conformitate cu legile ungare sau austriace.
b) Persoanele de naţionalitate austriacă, ungară sau rusă, care, deşi nedomiciliate la data punerii în vigoare a tratatelor pe teritorii azi române, însă sunt născute pe acele teritorii din părinţi domiciliaţi acolo. Prin domiciliul părinţilor se înţelege pentru Bucovina sau Transilvania, Banat, Crişana, Satmar şi Maramureş indigenatul comunal, definit în alineatul a), iar pentru Basarabia – domiciliul administrativ definit mai jos;
c) Supuşii fostului imperiu al Rusiei, stabiliţi pe teritoriul Basarabiei, adică acei care, potrivit legilor ruse, aveau domiciliul administrativ în Basarabia la data de 27 Martie 1918.

Prin domiciliul administrativ, după legiuirile ruse, se înţelege locul unde persoana îşi are aşezarea stabilă sau chiar instalaţia casnică determinată de funcţiunea, profesiunea, ocupaţiunea permanentă sau de proprietăţi imobiliare cu condiţiunea de a fi înscrisă acolo în registrele clasei din care făcea parte sau în registrele autorităţilor din Basarabia competente în trecut pentru liberarea de paşapoarte interne sau externe, în listele de sortări sau în listele mitricale;

Supuşii austriaci și ungari, precum și persoanele fară nici o naţionalitate (heimatlos) care aveau la punerea în vigoare a tratatelor domiciliul în actualul teritoriu al României. Domiciliul pentru teritoriile alipite se stabileşte în modul arătat la punctul b, alin. II;

Românii de origine din teritoriile fostei monarhii austro-ungare atribuite astăzi statelor moştenitoare (Regatul sârb-croato-sloven: Cehoslovacia, Polonia, Italia, Austria şi Ungaria), precum şi Românii de origine din teritoriile fostului imperiu rus care, potrivit tratatelor, vor fi făcut opţiune pentru naţionalitatea română înaintea autorităţilor locale din aceste ţări sau înaintea oricărei autorităţi române.
2 Art. 11: Naţionalitatea română se dobândeşte prin căsătorie, prin filiaţiune, prin recunoaştere şi prin naturalizare.
3 Art. 3: Naţionalitatea română se dobândeşte prin filiaţiune, căsătorie, naturalizare, recunoaştere.
Art”5: Ca expresie a legăturii dintre parinți şi copii, a continuităţii neîntrerupte pe pământul strămoşesc al generaţiilor care au luptat pentru împlinirea idealurilor de libertate socială şi naţionala, cei născuţi din părinţi de cetăţenie română pe teritoriul Republicii Socialiste România sunt cetăţeni români.

Textul art. 5, alin.1 din Constituţie este reluat în art. 4-9 ale Legii nr. 21/1991, care instituie trei modalităţi de dobîndire a cetăţeniei: prin naştere, adopţie sau acordare la cerere.

Aşadar, este consacrat principiul constituţional al dobîndirii şi păstrării cetăţeniei prin naştere, stabilindu-se expres prin art. 33 din Legea nr. 21/1991 că: „Sunt şi rămîn cetăţeni români persoanele care au dobândit şi au păstrat această cetăţenie potrivit legislaţiei anterioare”. Articolul 33 din Legea nr. 21/1991 are continuitate în art.41, alin.6 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, potrivit căruia „Cetăţenii români ale căror acte de stare civilă au fost înregistrate în localităţi care au aparţinut României, iar în prezent se găsesc pe teritoriul altor state, pot solicita întocmirea actelor de stare civilă la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor în a cărui rază administrativ-teritorială au domiciliul, pe baza extrasului de pe actul de stare civilă ce se găseєte în păstrarea Arhivelor Naţionale, cu aplicarea prevederilor art. 10 alin. (3).

Transcrierea acestor extrase în Registrele de stare civilă se face cu aprobarea primarului unităţii-administrativ teritoriale de la locul de domiciliu al solicitantului şi cu avizul prealabil al serviciului de evidenţă a persoanelor sau, după caz, a Direcţiei Generale de evidenţă a persoanelor a Municipiului Bucureşti. Astfel, concepţia legiuitorului român şi regimul juridic cu privire la modul originar de dobîndire a cetăţeniei nu s-a schimbat şi a fost păstrat în legislaţia relevantă, anterioară Legii nr. 21/1991. Prin urmare, se impune concluzia că persoanele care au dobândit cetăţenia română prin naştere nu şi-au pierdut statutul de cetăţeni români.

2. Analiza reglementarilor în materie de cetăţenie în dreptul comparat în legislaţia mai multor state europene, problema acordării cetăţeniei persoanelor care au pierdut-o din motive neimputabile lor, dar şi acordarea cetăţeniei pe baza de filiaţie, este reglementată după cum urmează:

Germania: Articolul 116, alin. 1 din Constituţia Germaniei stipulează că: „în afara unei reglementâri legislative contrare, este german, în sensul prezentei legi fundamentale, oricine posedă cetăţenia germană sau a fost admis pe teritoriul Reich-ului German aşa cum exista el la 31.12.1937, în calitate de refugiat sau expulzat de apartenenţa etnică germană, soţ, soţie şi descendenţii acestora din urmă”. Alin.2 prevede că Foştii cetăţeni germani, decăzuţi din cetăţenia lor, între 30.01.1933 şi 08.05.1945, din motive politice, rasiale sau religioase şi descendenţii lor, trebuie să fie reintegraţi la cerere în naţionalitatea lor. Ei sunt consideraţi că nu au fost decăzuţi din această cetăţenie…”

Spania: Articolul 11 din Constituţia Spaniei prevede că: Naţionalitatea spaniolă se dobîndeşte, se păstrează şi se pierde conform legii. Niciun spaniol de origine nu poate fi lipsit de naţionalitatea sa. În paralel, Spania a adoptat Legea Memoriei Istorice, menită să reabiliteze victimele Războiului Civil din Spania (1936 – 1939), precum şi pe descendenţii acestora şi să aplice persoanelor ce s-au refugiat în perioada Războiului Civil în statele din America Latină.

Bulgaria: Articolul 25 al Constituţiei din 1991 precizează că persoanele de origine bulgară pot dobîndi cetăţenia bulgară printr-o procedură simplificată. Articolul 15 al Legii privind cetăţenia bulgară prevede că o persoană „de origine bulgară” poate fi naturalizată fără o perioadă de aşteptare şi fără probarea vreunei surse stabile de venit, fără cunoaşterea limbii bulgare sau dovada renunţării la fosta sa cetăţenie.

Ungaria: Acordă cetăţenie tuturor ungurilor în regim de urgenţă indiferent unde locuiesc acestea. În perioada 2010-2013 Ungaria a acordat 500 000 de cetăţenii ungurilor din Romania, Slovacia, Ukraina, Croaţia. 

Polonia: Statutul cu privire la cetăţenia poloneză, modificat în anul 2000, permite descendenţilor polonezilor care şi-au pierdut cetăţenia din motive neimputabile lor între anii 1920 – 1989 să redobîndească cetăţenia poloneză fără a ţine cont de criteriile obişnuite de naturalizare, aplicabile străinilor.

Estonia: Articolul 36 din Constituţia estoniană statuează dreptul fiecărui estonian de a veni şi trăi în Estonia.

Rusia: Potrivit legislaţiei ruseşti în materie de cetăţenie, persoanele ce deţin paşapoarte sovietice le pot schimba oricînd cu paşapoarte ale Federaţiei Ruse, în regim de urgenţă 

3. Analiza reglementărilor interne în materie de cetăţenie

Potrivit art.5, alin.1 din Constituţia României „Cetăţenia română se dobîndeşte, se păstrează sau se pierde în condiţiile prevăzute de legea organică”.

Articolele 4-9 din Legea nr. 21/1991, stabilesc modalităţile de dobîndire a cetăţeniei române:
a) prin naştere;
b) prin adopţie;
c) prin acordare la cerere.
Prin articolele 24-32 din Legea nr. 21/1991, legiuitorul a reglementat temeiurile şi procedura pierderii cetăţeniei române, care se realizează prin:

a) retragerea cetăţeniei române;
b) aprobarea renunţării la cetăţenia română;
c) în alte cazuri prevăzute de lege.
Legea nr. 21/1991 nu reproduce însă prevederea normei constituţionale avînd ca obiect condiţiile de păstrare a cetăţeniei române. Mai mult, art.2 din Lege determină obiectul acesteia, reducîndu-l şi stabilind că „Modurile de dobîndire şi de pierdere a cetăţeniei române sunt cele prevăzute în prezenta lege”.

Unica prevedere din Legea nr. 21/1991 care se referă, implicit, la păstrarea cetăţeniei române este art.33, care statuează că „Sunt şi rămîn cetăţeni români persoanele care au dobândit şi au păstrat această cetăţenie potrivit legislaţiei anterioare”. Astfel, acest articol reia principiul constituţional al dobîndirii şi păstrării cetăţeniei prin naştere. Dacă textul art.5 (1) din Constituţie este foarte clar şi (aproape) identic celui din art.11 (1) din Constituţia Spaniei, dar şi în acord cu Convenţia Europeană asupra Cetăţeniei, adoptată la Strasbourg în data de 06.11.1997 şi ratificată de România prin Legea nr. 396/2002, din Legea nr. 21/1991, lipseşte noţiunea constituţională „păstrează” şi este indirect sugerată doar de dispoziţiile art.33, citate mai sus.

Pe de alta parte, legea nu prevede modalitatea procedurală simplificată de recunoaştere administrativă a „păstrării” şi deci, a calităţii de cetăţean român, în temeiul art. 33 din lege. Dimpotrivă, textul art.10 si 11(care nu se deosebesc practic prin nimic) îi cuprinde pe toţi, inclusiv pe cei din sfera art.33 şi, astfel, aceştia din urmă, care „sunt şi rămîn cetăţeni romîni, sunt obligaţi să apeleze la procedura acordării la cerere (redobîndire) a cetăţeniei, împreuna cu toţi cetăţenii străini. Este evident că niciun cetăţean străin nu poate beneficia de dispoziţia art.33 al Legii nr.21/1991 şi de art.5, alin.1 din Constituţie („se păstrează”), ci numai persoanele care au fost cetăţeni români conform legilor anterioare, adicâ au dobândit cetăţenia prin modul originar şi istoric, stabilit de acestea: prin naştere din cetăţeni români. Totodată, se impune concluzia univocă potrivit căreia esenţa juridică a noţiunii de ”păstrare a cetăţeniei române” urmează a fi dedusă logic din reglementarea sistematică a instituţiei cetăţeniei în Legea nr. 21/1991 şi care, în opinia noastră, se exprimă prin:

a) Dobândirea cetăţeniei în condiţiile legii (art. 4 -11);
b) Nesăvîrşirea acţiunilor prevăzute în art.24, alin. 1, evitînd astfel apariţia temeiurilor pentru retragerea cetăţeniei române;
c) Nerenunţarea la cetăţenia română;
d) Evitarea situaţiilor prevăzute la art. 28-29, care pot conduce la pierderea de drept a cetăţeniei române.
În contextul circumstanţelor juridice invocate, este necesară modificarea art.11 din Legea nr.21/1991 varianta propusă spre dezbateri. Articolul 11 din Legea nr.21/1991 urmează a fi modificat şi completat în temeiul următoarelor circumstanţe de drept şi de fapt:
a) Art.5, alin.2 din Constituţia României stabileєte că „Cetăţenia română nu poate fi retrasă celui care a dobîndit-o prin naştere”.
b) Art.25, alin.2 din Legea nr.21/1991 reproduce întocmai norma constituţională precizată, stabilind că „Cetăţenia română nu poate fi retrasă persoanei care a dobândit-o prin naştere”.
c) Art.33 din Legea nr.21/1991 stabileşte univoc: ,Sunt şi rămân cetăţeni români persoanele care au dobândit şi au păstrat această cetăţenie potrivit legislaţiei anterioare”.
d) Art.41 al.(6) din Legea nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă: „Cetăţenii români ale căror acte de stare civilă au fost înregistrate în localităţi care au aparţinut României, iar în prezent se găsesc pe teritoriul altor state, pot solicita întocmirea actelor de stare civilă la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor în a cărui rază administrativ-teritorială au domiciliul, pe baza extrasului de pe actul de stare civilă ce se găseşte în păstrarea Arhivelor Naţionale, cu aplicarea prevederilor art.10 alin. (3). Transcrierea acestor extrase în Registrele de stare civilă se face cu aprobarea primarului unităţii-administrativ teritoriale de la locul de domiciliu al solicitantului şi cu avizul prealabil al serviciului de evidenţă a persoanelor sau, după caz, a Direcţiei Generale de evidenţă a persoanelor a Municipiului Bucureşti.

Interpretarea logico-juridică a normelor constituţionale şi legale menţionate mai sus impune o concluzie univocă, potrivit căreia persoana care a dobândit cetгţenia română prin naştere şi care nu a pierdut-o prin renunţare (art. 24, lit. b) din Legea nr. 21/1991) sau în temeiul altor cazuri prevăzute de lege (art.29 din Legea nr. 21/1991), a fost, este şi va rămâne cetăţean român, indiferent de stabilirea domiciliului în ţară sau în străinătate, de perioada în care această persoană domiciliază în ţară ori în străinătate, precum şi de faptul dacă această persoană a dobîndit sau nu cetăţenia altui stat.

Ca urmare a acestei concluzii juridice, se impune coroborarea reglementărilor cuprinse în Legea nr. 21/1991 cu prevederile constituţionale (art. 5, alin. 2 din Constituţie), în raport cu persoanele care au dobândit cetăţenia română prin naştere.

Din textul Legii nr.21/1991 rezultă că această chestiune de importanţă majoră pentru românii din Republica Moldova şi Ucraina este reglementată prin art.11 într-un mod ce contravine prevederilor constituţionale în vigoare.

Astfel, persoanele care au dobândit cetăţenia română prin naştere şi care, la data adoptării Legii nr.21/1991 au fost privaţi de dreptul la cetăţenia română în urma unor evenimente istorice nefaste, sunt definite în art.11 în calitate de „Foşti cetăţeni români care au pierdut cetăţenia română din motive neimputabile lor sau această cetăţenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum şi descendenţii acestora pînă la gradul III…”

Considerăm câ această definiţie legislativă contravine literei şi spiritului Constituţiei României, din urmtoarele considerente:

În raport cu prevederile art.5, alin.2 din Constituţia României, persoanele care au dobândit cetăţenia română prin naştere, dar nu au renunţat la aceasta cetăţenie nu pot fi calificate drept foşti cetăţeni, din simplul considerent că ele nu au pierdut statutul de cetăţean român, nu au fost lipsite de cetăţenia romană, nu au renunţat la cetăţenia romană sub nici o altă formă.

În acest context, se impune ca legiuitorul să opereze cu o definiţie legislativă distinctă şi conformă prevederilor constituţionale în raport cu aceste persoane, care ar exclude formula cuprinsă în textul art.11 „pot redobândi ori li se poate acorda”, din cauza faptului că această dispoziţie contravine caracterului perpetuu al statutului de cetăţean român pentru persoanele care au dobândit cetăţenia prin naştere şi nu au renunţat la ea. Aceste persoane nu pot redobândi şi nu li se poate acorda statutul pe care nu l-au pierdut niciodată.
în virtutea celor prezentate mai sus, propunem modificarea şi completarea art.11 din Lege nr.21/1991, a cetăţeniei române (vezi propunerea legislativă alăturat).

Gheorghe Viţă – Avocat, Consilier Juridic de Stat – Preşedintele Uniunii Romanilor din Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa.

Nicolae Dabija – Academician – Preşedintele Forului democrat al Românilor din R. Moldova

Loading Facebook Comments ...

5 Comments

Add a Comment
  1. Absolut correct si sustin acest demers. Daca se aproba in actuala forma, aproape toti cetatenii din Basarabia( zisa si Rep Moldova) devin automat si cetateni romani( pe langa actuala cetatenie ” moldoveneasca”). Inca un pas spre reunificarea fireasca a acestui pamnt romanesc la Patria-Mama Roamania.

  2. Absolut correct si sustin acest demers. Daca se aproba in actuala forma, aproape toti cetatenii din Basarabia( zisa si Rep Moldova) devin automat si cetateni romani( pe langa actuala cetatenie ” moldoveneasca”). Inca un pas spre reunificarea fireasca a acestui pamnt romanesc la Patria-Mama Romania.

  3. =Tenuţă Unionistu dela HERŢA=

    O ALTA ALERTA MAXIMA:
    PERICOL DE MOARTE!
    –––––––––––
    DIVERSIUNI DESTABILIZATOARE
    SI ACTIUNI TERORISTE ALE GRUPARILOR SPECIALE MOSCALESTI DIN REP. MOLDOVA:
    ––––––––––––––-
    1.
    Două autobuze au luat foc la 12 martie 2014,
    pe Șoseaua Hîncești din Capitală. Pompierii au fost chemați de către un trecător și au stins flăcările cu ajutorul a două autospeciale.
    2.
    12 martie 2014:
    Un camion a luat foc in timp ce se deplasa pe soseau Chisinau-Soroca. Soferul nici nu observase ca vehicolul ii luase foc.
    Potrivit politiei, incidentul a avut loc ieri, in apropierea localitatii Braviceni din raionul Orhei. O masina a politiei de patrulare a observat ca de sub capota camionului iesea fum.
    Imediat, oamenii legii au tras soferul pe dreapta care nu stia care este starea tehnica a vehicolului. Pentru ca nu au putut stinge focul, au fost chemati pompierii.
    Circulatia pe sosea a fost sistata pentru o ora, masinile deplasandu-se pe un drum de ocoli

    http://protv.md/stiri/actualitate/incident-pe-soseaua-chisinau-soroca-momentul-in-care-un-camion–464421.html?utm_source=feedburner&utm_medium=feed&utm_campaign=Feed:+ProTv-ToateStirile+%28Pro+Tv+-+Toate+Stirile%29
    3.
    Va mai amintiti de alte cazuri din 2013-2014,
    când dupa Marsurile Unioniste,
    mai multe autobuze au avut accidente in judetele Ungheni si Orhei, soldate cu mai multi morti ?
    4.
    Va mai amintiti si de incendiile “bizare” ale unor cladiri din unele sate din judetul Orhei din ultimii ani ?
    N.B.
    Renumitul scriitor disident anticomunist Paul Goma, refugiat la Paris, este originar din s. Mana, Orhei, iar rudele sale locuiesc in mai multe sate din acest judet.
    Iarasi coincidente ?
    –––––––––
    – CU CE SE OCUPA PRESEDINTELE TIMOFTE,
    SEFUL CONSILIULUI DE SECURITATE ?
    – DE CE NU OPRESTE TERORISMUL SI DIVERSIUNILE GRUPARILOR TERORISTE MOSCALESTI
    DIN REP. MOLDOVA ?
    RUSSKAYA LIGA, FORMUZAL BASCAN,
    GARBUZ TERORIST, OLEG VORONIN CHAVEZ COMUNIST, TKACIUK TERORIST, ETC. ?
    DE CE ?

  4. =Tenuţă Unionistu dela HERŢA=

    After Crimea, Wary Eastern Europe Asks:
    Who’s Next?
    ————————————————–
    Bucharest, Romania, March 14, 2014 (AP)
    By ALISON MUTLER and MONIKA SCISLOWSKA Associated Press

    http://abcnews.go.com/International/wireStory/crimea-wary-eastern-europe-asks-22912181

    Broken promises of help from the West.
    A tragic history of Russian invasion that goes back centuries. A painful awareness that conflicts in this volatile region are contagious. These are the factors that make nations across Eastern Europe watch events in Ukraine — and tremble.

    From leaders to ordinary people, there is a palpable sense of fear that Russia, seemingly able to thumb its nose at Western powers at will, may seek more opportunities for incursions in its former imperial backyard. The question many people are asking is: Who’s next?
    ——————————————————-
    „There is first of all fear …
    that there could be a possible contagion,”
    Romanian Foreign Minister Titus Corlatean
    told The Associated Press in an interview.
    „Romania is extremely preoccupied.”

    Specifically, concerns run high that after taking over the strategic peninsula of Crimea, Russian President Vladimir Putin may be tempted to try a land grab
    in Moldova,
    where Russian troops are stationed in the breakaway province of Trans-Dniester.
    It’s one of several „frozen conflicts” across Eastern Europe whose ranks Crimea — many in the West now say with resignation — has joined.

    In Romania,
    which neighbors predominantly Romanian-speaking Moldova,
    Monica Nistorescu urged the West to stand up to Putin — lest he come to view himself as unbeatable.

    „The world should stop seeing Putin as the invincible dragon with silver teeth,” said Nistorescu,
    „because we will succeed in making him believe
    that Russia is what it once was.”

    Across the border, Moldovan fears of Russian invasion were in no way theoretical:
    „We are afraid the conflict in Ukraine could reach us in Moldova,” said Victor Cotruta,
    a clerk in the capital Chisinau.
    „Russian troops could take over Moldova in a day.”
    ———————————————————-
    Many in the region are keenly aware that Poland
    had guarantees of military aid from France and Britain against Nazi aggression. But when Hitler invaded
    in 1939, France and Britain didn’t send troops
    to Poland despite their declarations of war.
    That history feeds skepticism that NATO
    would come to the aid of eastern member nations
    in the event of a Russian attack.

    „Poland’s history shows that we should not count
    on others,” novelist Jaroslaw Szulski told The AP.
    ———————————————————-
    Such feelings are particularly acute in the Baltic nations that are members of NATO and the European Union. Estonia, Latvia and Lithuania have sizable Russian populations that Moscow periodically declares it needs to „protect” — the key word Putin used in justifying its invasion of Crimea.

    „I’m a bit skeptical,” said Tiina Seeman in Tallinn, Estonia, when asked if she believed the West would come to her nation’s rescue.
    „I’d like to believe so but I can’t say I trust them
    100 percent.”

    Moscow routinely accuses Estonia and Latvia of discriminating against their Russian-speaking minorities. Tensions between Russia and Estonia soared in 2007, when protests by Russian-speakers against the relocation of a Soviet-era war monument ended in street riots. Many Estonians blamed Moscow — which has handed out passports to ethnic Russians in the Baltics — for stirring up the protests.

    As she arrived at an EU emergency summit on Ukraine last week, Lithuanian President Dalia Grybauskaite expressed more confidence than Seeman
    in the U.S.-led security alliance:
    „Thank God!
    Thank God that we are already 10 years in NATO!”

    But she, too, expressed grave concerns about
    Russia’s actions:
    „Russia today is trying to rewrite the borders in Europe after World War II.”
    ——————————————–
    N.B.
    O TRADUCERE TRUNCHIATA IN ROMANA
    de pe Unimedia:

    Associated Press:
    „Trupele ruse ar putea prelua
    o parte din Rep. Moldova într-o zi”
    ———————————————-

    După preluarea peninsulei strategice Crimeea, președintele rus Vladimir Putin ar putea fi tentat
    să încerce să-și ia o parte a Republicii Moldova,
    unde trupele rusești staționează în regiunea separatistă Transnistria, scrie Associated Press,
    citat de UNIMEDIA.

    De la lideri la oamenii de rând, există un sentiment palpabil de teamă că Rusia, aparent capabilă să sfideze Occidentului, poate recurge la diverse incursiuni în fosta sa curte imperială. Întrebarea pe care o pune
    multă lume este: Cine urmează?

    În Republica Moldova temerile față de o posibilă invazie rusă nu sunt teoretice.
    „Ne temem că conflictul din Ucraina ar putea ajunge
    la noi în Republica Moldova. Trupele ruse ar putea prelua Republica Moldova într-o zi”,
    a declarat Victor Cotruță,
    un funcționar din Chișinău.

    În România, țara vecină Republicii Moldova,
    Monica Nistorescu îi solicită Occidentului
    să-l înfrunte pe Putin.
    „Lumea ar trebui să nu-l considere pe Putin
    drept un balaur invincibil cu dinți de argint,
    pentru că vom îl vom face să creadă că Rusia
    este ceea ce a fost cândva”,
    a declarat Nistorescu.
    ————————————————–
    P.S.
    NOTATI ATENT CA „UNIMEDIA”
    MANIPULATOARE SI ROMANO-FOBA
    A EVITAT SA TRADUCA FRAZA CORECTA DIN ENGLEZA:
    „IN ROMANIA,
    CARE SE INVECINEAZA CU MOLDOVA
    CU O POPULATIE MAJORITARA ROMANOFONA”…

    no comment !

  5. Acum se vede daca Basarabia poate sa reziste ca stat la o agresiune. Acum sa vina moldostatalistii si sa arate cum vad ei situatia daca Rusia are chef sa ocupe Moldova. La un pericol asa mare unirea ar insemna :aparare in cadrul NATO si UE adica siguranta zilei de maine . Restul sunt povesti

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *