Al.Moșanu la Congr.al III-lea al PNL. În RM, abordările oficiale ale obiectivului Unirii rămîn comuniste și antiromânești

 

 

 

 

POZIȚIA Partidului Național Liberal în legătură cu decizia Ministerului Justiției de a sesiza Curtea Constituțională

PNL a primit, pe data de 17 ianuarie 2012, o Decizie a Ministerului Justiției și o scrisoare adresată președintelui PNL, după examinarea dosarului cu deciziile Congresului al III-lea din 3 decembrie 2011, a noii Redacții a Statutului și a Programului formatiunii. Ministerul Justiției a decis înregistrarea în Registrul de stat al organizațiilor necomerciale a realegerii președintelui Partidului Național Liberal, în temeiul procesului-verbal al Congresului, precum și perfectarea și eliberarea extrasului din Registrul de stat al organizațiilor necomerciale.

Totodată, Ministerul Justiției ne informează că va sesiza Curtea Constituționala privind interpretarea – în contextul obiectivului ”Unirii cu România”, fixat în Noua Redacție a Statutului și în noua Redacție a Programului – art.41(4) din Constituția R.Moldova, care spune că “Partidele şi alte organizaţii social-politice care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a suveranităţii şi independenţei, a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, sînt neconstituţionale.”

Așteptăm ca Ministerul Justiției să își respecte angajamentul și să sesizeze Curtea Constituțională.

În toți acești ani, în Republica Moldova s-au confruntat cu problema neînregistrării Statutului la Ministerul Justiției partidele ce au fixat în documente voința membrilor de a aspira și activa în direcția lichidării consecințelor Pactului Molotov-Ribbentrop pentru acest teritoriu românesc, pentru reîntregirea neamului românesc și pentru Unirea cu România.

Partidul Național Liberal constată, cu mare regret, că și în prezent, cînd la Putere se află o guvernare pretins necomunistă, pretins democrată, liberală, reformatoare și proeuropeană, continuă abordarea – prin optica cercurilor imperiale rusești – a obiectivului Unirii cu România a unui teritoriu, rupt din spațiul său firesc în 1812, și apărut ca stat urmare a ocupației din 1940 de către regimul sovietic.

Pe 3 decembrie 2012, Congresul al III-lea al PNL, desfășurat în spațiu public, având o prezență impunătoare pentru un partid extraparlamentar, în condițiile unei societăți total corupte și cu manifestări de presiune contra oponenților politici, și-a votat statutar Obiectivul Unirii cu România, care este sfînt pentru toată populația din Republica Moldova, indiferent de procesul de deznaționalizare, de înfricoșare și persecutare la care aceasta a fost supusă, în scopul cultivării unei românofobii crunte, pe placul Kremlinului, care nu vrea să se retragă nici azi dintr-un spațiu românesc, proclamat drept stat suveran.

Ministerul Justiției a decis, însă, să considere art.41(4) din Constituție ca interpretabil, urmînd să sesizeze Curtea Constituțională. Considerăm această decizie ca executarea unui comandament-parte a scenariului antidemocratic, antiromânesc și antiPNL, ce include, presupunem, presiuni din partea șefului unui Guvern doar pretins liberal-democrat, ce include, de asemenea, ”preocuparea” liderului găgăuz de la Comrat, instrument al premierului, pentru pretinsa ”neconstituționalitate” a noului Statut al PNL, ce proclamă ca obiectiv politic reunificarea a două state românești. PNL este consternat că, deși induce o diversiune la adresa unității entității statale actuale, în care trăim, un Partid al regiunilor, cînd nu există ”regiuni” în al doilea stat românesc, iată că își poate înregistra Statutul, iar un partid românesc, unionist, este supus, în continuare, represiunilor ideologice și politice, o funcție a Ministerului Justiției fiind pasată Curții Constituționale. Ar fi bine ca, în final, Curtea Constituțională să emiă o decizie care să pună punct pe speculările de durată pe marginea temei unioniste, interzise a fi abordată în spațiul public.

PNL este spărgător politico-unionist în Republica Moldova, pentru că își exercită activitatea din 16 decembrie 2006, înfruntînd constant opreliștele create de Ministerul Justiției sub regim comunist, dar și după. Vedem, din păcate, că metodele aplicate sunt aceleași – antidemocratice, invocîndu-se ”noțiuni fals sfinte” ca ”suveranitatea”, ”independența”, ”statalitatea”, ”neutralitatea”, ”integritatea teritorială” etc. – noțiuni care nu i-au făcut pe cetățeni fericiți acasă, ci i-au alungat să le apere prin bucătăriile și saloanele de masaj din Europa.

Trecînd la principiile generale de drept constituţional, avem art.142 din Constituție, neglijat, în mod uluitor, de specialiștii de la Ministerul Justiției, și intitulat ”Limitele revizuirii”, ce prevede: ”(1) Dispoziţiile privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi cele referitoare la neutralitatea permanentă a statului, pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum, cu votul majorităţii cetăţenilor înscrişi în listele electorale.”

Amintim aici că prima Declarație de Unire, cea din 1918, a Sfatului Țării, nu a fost niciodata abrogată, iar chestiunea Unirii a fost sugerată de chiar Declarația de Independență a Republicii Moldova din 1991, dată uitării de politicienii de la conducere, după 20 de ani de chin de după votarea Declarației, în loc să se procedeze – și la noi – ca în Republicile Baltice care, imediat după 1990, au revenit la Legislația și Constituția de pînă în aanul 1918.

Declarația de Independență a Republicii Moldova spune, în mod univoc și clar, că ”REPUBLICA MOLDOVA ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT ȘI DEMOCRATIC, LIBER SĂ-ȘI HOTĂRASCĂ PREZENTUL ȘI VIITORUL, FĂRĂ NICI UN AMESTEC DIN AFARĂ, ÎN CONFORMITATE CU IDEALURILE ȘI NĂZUINȚELE SFINTE ALE POPORULUI ÎN SPAȚIUL ISTORIC ȘI ETNIC AL DEVENIRII SALE NAȚIONALE”. Esențial aici este dreptul la ”autodeterminare”, iar cuvintele-cheie sunt ”stat suveran, independent și democratic”, ”liber să-şi hotărască prezentul şi viitorul”.

De asemenea, Declarația de Independență consemnează toate jaloanele tragice din istoria poporului român, dezmembrat, macerat teritorial și politic în 200 de ani de ocupație ruso-sovietică:

Amintim opiniei publice că PNL a cîștigat un proces de judecată în Curtea de Apel și în Curtea Supremă de Justiție cînd comuniștii și-au dat mîna cu liberal-democrații, pentru a stopa, în timpul campaniei pentru referendumul din 5 septembrie 2010, spotul și mesajul unionist al partidului. Justiția moldovenească, în baza precedentelor CEDO, a anulat efortul represiv și antiunionist al Opoziției și Puterii din R.Moldova, fapt ce nu a constituit, din păcate, pentru Ministerul Justiției, un argument greu, menit să ajute la abordrea corectă a funcționării partidelor în condițiile libertății de exprimare și ale pluralismului politic. Astfel, în Scrisoarea adresată PNL, prin care partidul e anunțat despre neînregistrarea, deocamdată, a Noii Redacții a Statutului, se formulează paradoxala idee că poți spune orice, inclusiv poți avea un mesaj, un spot unionist, o declarație politică, dar nu le poți fixa pe toate acestea ca obiectiv politic în Statut.

PNL, conform deciziilor instanțelor de judecată, rămîne, prin demersurile sale publice, sub protecția art.10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Decizia Curții de Apel Chișinău, menținută în vigoare de către Curtea Supremă de Justiție, ne spune: ”Statul este, în ultima instanţă, garantul pluralismului politic, care constituie unul dintre fundamentele esenţiale ale unei societăţi democratice şi una dintre condiţiile de bază pentru progresul acesteia şi al autodeterminării fiecărui individ în parte (United Comunist Party of Turkey v.Turciei § 45). Or, a interzice reclamantului de a exprima liber opţiunea politică de schimbare a structurii constituţionale a statului prin aderarea statului la uniuni statale aduce grave atingeri regimului democratic de guvernare.

Reţinând jurisprudenţa citată a CEDO, instanţa de judecată ajunge la concluzia că, în termenii Convenţiei, a pleda pentru limitarea sau chiar pierderea suveranităţii statului prin astfel de măsuri precum ar fi aderarea ţării la o uniune de state ca EU, CSI sau prin incorporarea teritoriului Republicii Moldova într-un alt stat cum ar fi România sau refacerea URSS, constituie o manifestare a libertăţii de exprimare aflată sub protecţia art. 10 al Convenţiei, atîta timp cât autorii unor astfel de idei şi opinii îşi propun să le realizeze prin mijloace paşnice şi constituţionale. In momentul în care autorii unor astfel de opţiuni politice îşi propun să le realizeze prin metode violente, anticonstituţionale şi/sau antidemocratice, ei pierd protecţia oferită de art. 10 al Convenţiei.”

Pornind de la textul deciziilor judecătorești, trezește consternare abordarea Ministerului Justiției în legătură cu pretinsa ”inclaritate” legată de ”metodele pașnice”, prin care va fi promovat obiectivul politic al PNL. Se uită de Constituție, de alte legi ale Republicii Moldova, unde ”metode pașnice” înseamnă, în acest context, ”prin referendum” sau ”prin Parlament – care este exponentul voinței populației”. Oricine trebuie judecat după acțiunile sale, și nu după presupusele acțiuni, așa cum interpretează Ministerul Justiției ”mijloacele legale, nonviolente, conforme cu principiile fundamentale ale democrației”, prin care PNL se angajează să promoveze obiectivul Unirii, așa cum prevede Noua Redacție a Statutului PNL. E de remarcat că toate Actele Unirii, produse în diferite timpuri și teritorii, ale poporului român, au avut loc pe căi pașnice, conform voinței poporului și a reprezentanților săi legali. Asta spre deosebire de anexările și ocupațiile la care a fost supus poporul român și care au fost consecința șantajului, ultimatumului, amenințărilor cu baionetele și armele, adică pe căi violente.

Unirea cu România nu înseamnă distrugerea Republicii Moldova, ci, dimpotrivă, o consolidare a statalității poporului român și a asigurării drepturilor populației băștinașe, mai ales în condițiile în care Rusia face presiuni prin Transnistria. Din Unirea cu România au de cîștigat istoric, moral, cultural, spiritual, economic și politic moldovenii de toate naționalitățile din Republica Moldova. Poate că Ministerul Justiției nu cunoaște sondajele care denotă că, din eventualii votanți ai PNL, trei din patru sunt rusolingvi, care înțeleg bine democrația și perspectiva consolidării Statului Român, membru al spațiului euroatlantic, printr-o unificare pe calea germană. Pentru că baterea pasului pe loc, sărăcia și degradarea societății în cei 20 de ani de după proclamarea Independenței impun identificarea altei căi de asigurare a unui trai mai bun și a condițiilor democratice de dezvoltare a societății.

Exact această abordare este consemnată, în mod explicit, în fragmentul din Statutul formațiunii, considerat de Ministerul Justiției contrar normei constituționale: „Partidul promovează imperativul reîntregirii neamului românesc, prin lichidarea consecinţelor juridice ale Pactului criminal Molotov — Ribbentrop, ca să se restabilească adevărul istoric pentru partea poporului român ce locuieşte în frontierele legale ale Republicii Moldova, recunoscute de ONU, după proclamarea Independenţei faţă de URSS. PNL pledează pentru unificarea – pe cale paşnică, democratică – a celor două state româneşti, adică pentru Unirea Republicii Moldova cu România, drept cea mai scurtă cale de desprindere de sfera de influenţă rusească şi de accedere rapidă în NATO şi UE. Partidul militează pentnru acest obiectiv prin mijloace legale, nonviolente, conforme cu principiile fundamentale ale democraţiei”.

Înregistrarea Statutului PNL este o hîrtie de turnesol pentru Puterea pretins necomunistă și presa de orientare românească, dincolo de partizanatul politic. PNL a srijinit mereu partidele democratice cînd au fost supuse abuzurilor Puterii – e vorba de PPCD, PL și PLDM. Solicită și PNL acum partidelor sprijin în această situație vizînd obiectivul Unirii, asumat de formațiunea noastră.

Dreptul la autodeterminare, suveranitate, libertatea de a-și hotărî prezentul şi viitorul este absolut, poporul e suveran și poate decide, în mod democratic, orice, inclusiv Unirea. A spune altfel înseamnă să înfrîngi suveranitatea poporului, căruia nu i se poate interzice să-şi hotărască, în virtutea dreptului la autodeterminare, soarta, inclusiv decizînd Unirea cu România.

Dacă Ministerul Justiției interpretează art.41(4) în sensul în care un partid ar milita pentru anexarea Republicii Moldova la un alt stat, atunci ne întrebăm cum abordăm lucrurile cînd AIE militează pentru cedarea suveranităţii către UE, iar PCRM – pentru cedarea suveranităţii către Uniunea Euroasiatică? Să rezulte că, practic, toate partidele sunt neconstituţionale?

De ce obiectivul statutar al PNL de Unire a Republicii Moldova cu România nu intră în contradicție cu Constituția? Nu intră pentru că: ”1.Republica Moldova este un stat suveran și independent, unitar și indivizibil. 2.Suveranitatea națională aparține cetățenilor Republicii Moldova, care o exercită în mod direct și prin organele lor reprezentative, în formele stabilite de Constituție.”

Deci, daca populația Republicii Moldova va dori Unirea, aceasta își va manifesta suveranitatea prin art.2 din Constituție, cu aplicare asupra art.1. ”Independența, unitatea și indiviziunea nu sunt afectate în cazul înfăptuirii Unirii prin voință populară.”

De asemenea, art.3 ”Teritoriul” din Constiuție, prevede: ”1.Teritoriul Republicii Moldova este inalienabil. 2.Frontierele țării sînt consfințite prin lege organică, respectîndu-se principiile și normele unanim recunoscute ale dreptului internațional.” Astfel – nimeni nu desprinde prin Unire teritorii din Republica Moldova. Legile organice se modifica prin intermediul Parlamentului, deci – inclusiv frontierele.

Nu mai spunem de ce instituțiile statului nu vorbesc de art.11 din Constituție, ”Republica Moldova, stat neutru”, care prevede ”1.Republica Moldova proclamă neutralitatea sa permanentă. 2. Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său.” Adică – nu admite trupe pe teritoriul său, dar de 20 de ani a admis constant și încă nu le poate scoate!

Partidul Național Liberal condamnă Guvernele precedente și actualul Guvern liberal-democrat, care creează în permanență condiții sufocante pentru partidele extraparlamentare românești, unioniste, motivul fiind că avem guvernanți proruși, șantajabili, antidemocrați și antiromâni.

PNL speră că presa democratică va încerca să detabuizeze subiectele legate de mișcarea unionistă și va cere instituțiilor statului să respecte Constiuția și legile.

PNL se îndoiește de prezentarea unei sesizări temeinice de către Ministerul Justiției la Curtea Constituțională în apărarea ideii de aplicare a art.41(4) Noii Redacții a Statutului PNL. PNL speră, însă, că la Curtea Constituțională se va examina cu toată seriozitatea acest caz de încălcare flagrantă și de natură comunistă a legii, în cazul PNL, va ține cont de deciziile de judecată emise privind mesajul unionist ținîndu-se cont de precedentele CEDO și va pune capăt, odată și odată, acestor manifestări antidemocratice ale instituțiilor statului, care sunt consecința ideologiei moldoveniste, stataliste și antiromânești, promovate de Guvernul liberal-democrat, personal de premierul Vlad Filat și de anturajul său prorusesc, prin instrumentul numit Ministerul Justiției, exact ca sub regimul Voronin.

PNL consideră necesară soluționarea în interior, în cadrul legal existent, a chestiunii ce ține de înregistrarea Noii Redacții a Statutului PNL, pentru a se evita încă un litigiu la CEDO.

Chișinău, 19 ianuarie 2012