Alegerea Presedintelui de catre popor

sau Solutie pentru depasirea crizei, de Alexandru IavorschiUrs-Wish You Lots of Bear Hugs

Alianta pentru Integrare Europeana a decis ca Presedintele Republicii Moldova sa fie ales direct de catre popor. Solutia propusa de AIE este in concordanta cu vointa cetatenilor, rezultata din sondajele de opinie. Intrucat modul de alegere a Presedintelui este reglementat in Constitutie, solutia propusa de AIE implica modificarea/revizuirea Constitutiei.

Cum poate fi revizuita/modificata Constitutia

Sediul materiei este Titlul VI, art. 141-143 din Constitutia Republicii Moldova si art. 76-86 din Regulamentul Parlamentului Republicii Moldova.

a) Proiectul de lege sau propunerea legislativa de modificare a Constitutiei se depune la Curtea Constitutionala. Curtea este obligata sa se pronunte asupra initiativei in cauza potrivit art. 135 alin.(1) lit.c) din Constitutie. In cadrul acestei etape, Curtea nu are dreptul sa blocheze initiativa de revizuire, ci doar verifica indeplinirea conditiilor constitutionale pentru initierea revizuirii. Decizia Curtii Constitutionale, avand valoarea juridica a unui aviz, se adopta cu votul a cel putin 4 judecatori din 6.

b) Proiectul de lege sau propunerea legislativa de revizuire a Constitutiei se prezinta Parlamentului impreuna cu avizul Curtii Constitutionale [art. 141 alin.(2)]. Ulterior prezentarii proiectului de lege sau propunerii legislative, Parlamentul va incepe dezbaterea, dar numai dupa expirarea termenului de 6 luni din momentul prezentarii proiectului sau propunerii in cauza

c) Dezbaterea se va desfasura in cel putin doua lecturi. In urma dezbaterilor, Parlamentul VA adopta legea constitutionala cu votul a doua treimi din numarul deputatilor alesi, in termen de un an de la data prezentarii initiativei pentru revizuirea/modificarea Constitutiei. In cazul in care termenul de un an VA expira fara votul Parlamentului, propunerea se VA considera nula [art. 143 alin.(2)]

c) In urma votarii de catre Parlament, legea constitutionala se va promulga de catre Presedintele Republicii Moldova in temeiul art. 74 alin.(4) coroborat cu art. 93 alin.(1) si art. 94 alin.(1) din Constitutie. Decretul de promulgare se va trimite spre publicare in Monitorul Oficial al Republicii Moldova (art. 76).

Solutia referendumului

Un simplu calcul pe hartie arata ca AIE nu dispune de 2/3 din voturi pentru a modifica Constitutia. Atragerea unor eventuali transfugi din PCRM pare imposibila. In astfel de conditii, propunerea legislativa inaintata de AIE are toate sansele sa ramana blocata in Parlament. Utilizarea instrumentului referendumului ar putea fi solutia salvatoare pentru AIE. Presedintele Republicii Moldova sau Parlamentul pot cere poporului sa-si exprime, prin referendum, vointa asupra celor mai importante probleme ale natiunii, in temeiul art. 88 lit.f) si, respectiv, art. 66 lit.b) din Constitutie. Rezultatul acestui referendum poate fi usor anticipat, in contextul recentelor sondaje de opinie care evidentiaza dorinta clara a moldovenilor de a-si alege direct Presedintele.

Un astfel de referendum nu poate tine loc de modificare a Constitutiei, intrucat aceasta procedura este clar reglementata in art. 141-143 din Constitutie. Cu alte cuvinte, acesta nu poate eluda sau infrange dispozitiile Constitutiei. Totusi, procesul de modificare a art. 78 din Constitutie poate fi dublat de un referendum.

Potrivit art. 75 alin.(2) “Hotaririle adoptate potrivit rezultatelor referendumului republican au putere juridica suprema.” In aceasta situtie, se recomanda ca, pe durata celor 6 luni de la data emiterii avizului Curtii Constitutionale si pana la inceperea dezbaterii propunerii legislative in Parlament, aceasta chestiune sa fie supusa referendumului. In urma votului dat de catre popor (care, dupa toate probabilitatile, va fi unul PRO), se poate continua procedura constitutionala de revizuire a Constitutiei. In acest fel, dupa expirarea celor 6 luni de la avizul Curtii Constitutionale si prezentarea propunerii legislative in Parlament, initiativa de modificare a art. 78 din Constitutie, dublata de rezultatul referendumului, trebuie sa imbrace haina juridica a unei legi constitutionale, in virtutea art. 61 din Constitutie, din care rezulta ca “Parlamentul este unica autoritate legislativa a statului”, coroborat cu dispozitiile art. 75 alin.(2), potrivit caruia “hotararile adoptate potrivit rezultatelor referendumului au putere juridica suprema”.

Fractiunea parlamentara a PCRM si “gruparea Turcan” vor fi in imposibilitate de a vota impotriva solutiei propuse de AIE, care se va regasi si in rezultatul referendumului. In caz contrar, votul lor ar fi impotriva vointei poporului si, in acelasi timp, neconstitutional.

Neconstitutionalitatea demersului de a nu se conforma rezultatelor referendumului

In cazul in care PCRM si “gruparea Turcan” se impotrivesc votarii propunerii legislative de modificare a art. 78 si aceasta propunere legislativa este respinsa in Parlament, acest act poate fi incadrat in albia neconstitutionalitatii. Astfel, poate fi invocata incalcarea urmatoarelor articole din Constitutie:

a) Art. 2 coroborat cu art. 75 alin.(2) din Constitutie. Potrivit art. 2 alin.(1) din Constitutie “Suveranitatea nationala apartine poporului Republicii Moldova, care o exercita in mod direct si prin organele sale reprezentative, in formele stabilite de Constitutie”. Art. 75 alin. (2) statueaza “Hotaririle adoptate potrivit rezultatelor referendumului republican au putere juridica suprema”. Din interpretarea acestor articole, rezulta ca decizia poporului, exprimata prin referendum, are putere juridica suprema pentru autoritatile statului. Parlamentul, in calitate de unica autoritate legislativa a tarii [art. 60 alin.(1)], are obligatia de a oferi suport juridic rezultatelor referendumului, prin adoptarea legilor care sa consacre aceste rezultate [art. 66 lit.a) coroborat cu art. 72 alin.(1)].

b) Art. 68 alin.(1) din Constitutie. Potrivit acestui articol “In exercitarea mandatului, deputatii sint in serviciul poporului”. Aplicand acest rationament prin raportare la art. 2 si art. 75 alin.(2) din Constitutie, deducem ca deputatii nu pot actiona impotriva poporului sau a vointei pe care acesta si-o exprima prin referendum. In caz contrar, demersul lor ar fi unul vadit neconstitutional.

c) Art. 15 din Constitutie. Potrivit art. 15 din Constitutie “Cetatenii Republicii Moldova beneficiaza de drepturile si libertatile consacrate prin Constitutie [..]”. Or, prin incalcarea articolelor mentionate mai sus, dreptul cetatenilor de a-si exprima vointa asupra celor mai importante probleme ale tarii devine unul iluzoriu si lipsit de continut.

d)Art. 7 din Constitutie.  Potrivit art. 7 “Constitutia Republicii Moldova este Legea ei Suprema. Nici o lege si nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constitutiei nu are putere juridica”. Prin incalcarea art. 2, 75 alin.(2), 68 alin.(1) si 15, se incalca implicit art. 7 din Constitutie, care consacra suprematia Constitutiei in fata oricaror alte acte juridice care contravin acesteia. Cu alte cuvinte, un vot impotriva curentului de opinie popular, oficializat prin rezultatul referendumului, infrange flagrant principiul Suprematiei Constitutiei, aducand Legea Suprema la un simplu set de valori care nu au aplicabilitate in realitate.

Concluzie

Cuplarea unui referendum la propunerea legislativa de modificare a art. 78 din Constitutie, in sensul cristalizarii mecanismului de alegere a Presedintelui direct de catre popor, poate fi solutia care ar salva Moldova de ulterioare blocaje constitutionale si ar readuce functionarea institutiilor statului in albia normalitatii.

Loading Facebook Comments ...

5 Comments

Add a Comment
  1. Dna Pavlicenco
    Va propun sa faceti urmatoarea analiza logica.
    Exista vre/un stat democratic in care puterea nu apartine poporului?
    Raspunsul este evident ca nu.
    Daca acceptam logica articolului D-stra rezulta ca in orice stat democratic Constitutia poate fi modificata in toate cazurile prin referendum?
    Raspunsul se pare ca va fi da.
    In ce caz va putea fi aplicata opinia Comisie de la Venetia prin care se opineaza ca nu poate fi modificata Constitutia prin referndum daca aceasta nu este prevazut in Constitutie?
    Si aici un raspuns logic nu prea exista dupa mine.
    Si pentru cei care vor sa deschida cutia pandorii afirmind ca orice se poate face la referendum le sugerez sa analizeze situatia in care opozitia va pune la referendum spre exemplu alegerea Presedintelui Parlamentului un deputat din opozitie?
    Pare fantastic scenariul? Nu prea cred avind in vedere fantezia „specialistilor” moldoveni.
    Cit priveste articolul 2 din Constitutie propun sa fie consultate manuale serioase de drept Constitutional pentru a vedea cum inteleg adevaratii profesionisti acest concept

  2. Pai totusi daca presedintele va fi ales de popor, el trebuie sa aiba mai multa „putere” politica nu? Curtea constitutionala cine o va alege, numi? Ca sa fie deja republica prezidentiala nu parlamentara, sau semi – bardac ? ca acuma e „polnii – bardac”.

  3. timpul, timpul, timpul trece

  4. De pe blogul lui Vlad Lupan

    http://vlad-lupan.blogspot.com/2010/04/7-aprilie-despre-care-nu-au-scris-toti.html

    7 aprilie despre care nu au scris toti

    Au trecut 366 de zile, de la 6 apirilie cand au inceput protestele, sau 365 de zile de la ziua torturii.

    Cei care au fost batuti si torturati vor sa vada justitie, iar noi toti vrem adevar. Noi nu putem afla adevarul, dar guvernarea poate – ba mai mult, are obligatia politica si morala sa o faca. Pana la urma au fost nu doar 365 de zile de la tortura, sau 366 zile de la prima actiune de protest de dupa 5 aprilie – 7 aprilie a fost ziua in care partidele politice aflata acum la guvernare au primti a doua sansa si sustinere din partea populatiei ca sa stea fermi in fata comunismului.

    Partidele politice acum se intrec la cine scoate mai multe probe la lumina zilei. Tocmai asta e rau.

    Doi membri ai aliantei isi dau ghioante pe sub masa ca sa prinda priza la public sau sa se apere de la atacul celuilalt. E cazul certurilor de la ProTV pe subiectul politiei – reactia cadre inedite. Contra-reactia – cadrele sunt interferenta in ancheta. Si s-au inhamat partidele in lupta.

    Da, stim si noi ca unul din partide a numit ministrul de interne si acum il apara, mai sa uite de 7 aprlie si cui i se datoreaza ascensiunea acestor partide, iar alt partid scoate probe atunci cand vede ca partenerul de coalitie nu se consulta privind numirea comisarilor de oras, iar primaria le plateste salariul, politistilor presupus implicati in evenimentele din 7 aprilie.

    Dar nu cadrele senzationale si nici acuzatiile ca prin ele este prejudiciata ancheta vor ajuta AIE sa scoata subiectul la mal, nici sa castige increderea populatiei.

    Paridele s-au inghamat in lupta – stimati democrati, sa nu uitati, de fapt, cu cine luptati! PCRM daca nu rade, atunci se bucura. Multi din noi, insa nu se bucura deloc. Ai nostri se cearta…

    In ce priveste politia – intr-adevar, sa nu uitam ca au fost si sunt politisti buni, eu cunosc multi din ei, dar sa nu uitam ca cei care au calcat stramb trebuie sa plateasca, ori altfel nu aveam stat de drept, ca asa vrea si Comisia de la Venetia, nu? Deci, ori da ori ba!

    Sa nu uitam, deci, 7 aprilie poate fi un subiect politic doar pentru a demonstra:
    1. implicarea politistilor CONCRETI in actiuni ilegale si pedepsirea acestora, indiferent de rangul lor.
    2. scoatarea suspiciunii fata de ceialati politisti prin terminarea anchetei cat de curand posibil. Ori altfel cei „murdari” vor ramaine in politie, iar cei „curati” vor fi descurajati, inca o data – ca daca bati si nu te pedepseste, dar te promoveaza, care e lectia?
    3. implicarea esaloanelor puterii de atunci – ministri, prim-ministri, consilieri si presediti – in actiunile politiei. Fara o clarificare a implicarii acestora, fara o ancheta cu rezultat, chiar daca unii vor tipa cu gura de sarpe ca e presiune politica, tara asta nu va va crede. Vor spune „s-au inteles” (sa nu-l atinga pe Oleg Voronin, ca tatal sau sa plece de la carma PCRM, etc)

    Daca ati vrut alegeri, acum luptati si cel putin ganditiva cum veti iesi din ele!

    Asta pentru ca sansele voastre si a comunistilor sunt egale, presedintele poate sa nu fie ales, din nou, iar sondajele probeaza aceasta – desi stiu ca aveti si sondaje interne. Totusi, cred ca toti de intrebam – dar daca sondajele interne le fac si lingaii, iar cele externe s-ar putea sa le faca altii? Cum mergem in alegeri? Doar prin sondaje? Despre intrebarea lui Lenin – ce-i de facut, alta data.

    Acum eu astept sa vad o postare „medicala” de-a cuiva – Alianta pentru Integrare Europeana a Moldovei, o diagnoza sau radiografie dupa 365 de zile de la 7 aprilie 2009, ziua in care multi politiceini nu erau atat de bravi ca acum, un an dupa. 😉

    —————————————

    Si, din pacate, tot azi revenim la o alta tara, cea din grupul „revolutiilor” colorate – Kyrgyzstan. Vedem nelinisti chiar de 7 apriliein Bishkek si tara, desi nu stiu daca sunt o reverberatie a evenimnetelor de la noi, dar evolutiile si cerintele… liderii revolutiei lalelelor au preluat puterea in 2005, dar unii din ei au inceput sa controleze mass media, au numit rude pe la posturi de stat si s-au certat. Am vorbit odata de grabelele tranzitiei… Deci unii deja au calcat pe ele, spr sa nu o facem si noi, ca deja am avut o grebla in fata in 1998-1999, cand a disparut ADR…

    Vedeti totusi info de la Kirgiji:
    Situl de stiri 24.kg
    http://www.24.kg/politic/71393-v-centre-stolicy-kyrgyzstana-slyshny-vzryvy-i.html
    В центре столицы Кыргызстана слышны взрывы и перестрелка. По словам очевидцев, сейчас на центральной площади Ала-Тоо собралось около пяти-шести тысяч человек. У многих из них в руках палки, камни, обрезы, а также флаги партий СДПК и «Ата-Мекен». Большая колонна людей прошла полчаса назад по проспекту Чуй в сторону Дома правительства. Люди скандируют призывы присоединиться к ним…

    http://24.kg/politic/71424-tabaldy-matysakov-v-morg-goroda-bishkeka.html
    В морг города Бишкека доставлены одиннадцать тел погибших во время беспорядков на площади. Об этом ИА «24.kg» сообщил директор Республиканского бюро судебно-медицинской экспертизы Министерства здравоохранения Кыргызстана Табалды Матыскав. Это данные по состоянию на 19.30…

    Expertii rusi despre evenimente – Evraziiski Dom:
    http://www.eurasianhome.org/xml/t/expert.xml?lang=ru&nic=expert&pid=2360

    МАСШТАБНЫЕ АКЦИИ ПРОТЕСТА В КИРГИЗИИ: ПРИЧИНЫ, СЦЕНАРИИ РАЗВИТИЯ СОБЫТИЙ

    АЛЕКСАНДР КНЯЗЕВ, ОЛЕГ РЕУТ, СТАНИСЛАВ ПРИТЧИН,
    Бишкек – Петрозаводск – Москва

    Портал «Евразийский Дом»: В чем причины акций протеста оппозиции в Киргизии? Чего добиваются митингующие?

    Александр КНЯЗЕВ, доктор исторических наук, профессор, действительный член Русского географического общества, Бишкек:

    Причина протестов – абсолютная безответственность действующей власти, ее семейный характер, действия по переформатированию республики в средневековое наследственное ханство под семью Бакиева. …
    Publicat de Vlad Lupan la 17:50
    2 comentarii:

    alta în lume spunea…

    totuși fiind azi PMAN am observat o prezență foarte scăzută a tinerilor la mitingul pașnic organizat de guvernare și îmi pun întrebarea: oare ei preferă să uite?

    7 aprilie la sigur va fi în programul electoral al partidelor și acel partid care va prezenta cît mai multă informație veridică (cel puțin pare așa) va obține mai mult capital politic.
    7 aprilie 2010, 20:58
    Vlad Lupan spunea…

    nu cred ca tinerii uita. eu nu am uitat cum am stat in fata blindatelor rusesti in 1989. nici cum am stat pe 7 aprilie.

    dar daca nu vin pentru ca nu se mai asociaza atat de mult cu actuala guvernare?
    7 aprilie 2010, 21:45

    Trimiteţi un comentariu
    Linkuri de întoarcere către această postare

    Creaţi un link

  5. Despre modificarea Constitutie:

    Cei din AIE uita ca ANUME datorita Constitutie actuale ei au putut bloca pe comunisti si duce lupta in favoarea lor. Daca era in Constitutie 50% plus 1, apoi niciodata nu era sa vina la putere AIE, deci Constitutia actuala este buna prin faptul ca ofera opozitie platforma de negociere cu putere sau blocarea acesteia, chiar daca este in minoritate.

    Situatia se poate repeta, mai devreme sau mai tarziu, deci cei din AIE se gindesc exclusiv la castigul de moment, ceea ce enerveaza.

    Referitor la alegerea presedintelui: in primul rind, daca trecem la alegerea presedintelui prin vot universal, trebuie sa ii largim competentele, deoarece ESTE ALES UNIVERSAL, adica de intregul popor si, respectiv nu mai este exponentul parlamentului dar alesul poporului.
    Or, prin doar modificarea art.78, ajungem la absurd: Presedintele, ales universal, nici nu are imputernicirile cuvenite, nici nu are autoritate, spre exemplu, in fata Parlamentului.

    De fapt, nu e problema in Constitutie, dar e problema in mintile oamenilor: si cei din AIE si cei din PCRM si-au dorit si isi doresc putere absoluta si totala, urmarind anihilarea totala a oponentilor prin diferite mecanisme constitutionale.

    Este asa un proverb: cand doi se bat, castiga al treilea, deci partidele extraparlamentare au terenul propice pentru lansare, in ideea prezentarii unei alternative acestei lupte interminabile si obositoare. Dezvoltind aceasta idee, consider ca Lupu s-a compromis… de fapt mai corect A ESUAT ca si „negociator” intre PCRM si AIE; PCRM cu demagogii si negarea unor anumite evidente se ingloada si mai tare, iar AIE cu lupta asta, tipica bolsevicilor care urmareau exterminarea oponentilor, vor aduce si proprii sustinatori la exasperare care, in marea lor majoritate, asteapta reforme si prosperare economica si nu elogierea lui Boboc.
    (ca sa fiu inteles mai clar: Boboc nu este nici un fel de erou, pt ca nu a facut nimic pt tara — lasam emotiile si demagogiile isterice, va rog –, dar este o victima pur intimplatoare a politistilor si a mentalitatii acestora. Trebuie de uitat real la lucruri si de evaluat corect cele intimplate).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *